Comisia Europeană a anunțat un set de măsuri menite să contracareze impactul prețurilor tot mai mari la energie. Planul vizează scăderea taxelor la electricitate și o coordonare a statelor membre pentru umplerea depozitelor de gaze înainte de iarnă, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.
Prețuri mari pentru câțiva ani
Avertismentul vine chiar de la vârful Comisiei. Eurocomisarul responsabil de energie, Dan Jorgensen, a declarat că efectele războiului din Orientul Mijlociu asupra infrastructurii de gaze vor menţine preţurile ridicate „pentru câţiva ani”. Și asta chiar și în scenariul optimist al unui acord de pace rapid între Statele Unite și Iran. Soluția, în viziunea sa, este una singură.
„Trebuie să eliminăm dependenţa de gaz cât mai repede posibil, ceea ce înseamnă accelerarea investiţiilor în energie curată”, a declarat Jorgensen.
Ce măsuri propune Comisia
Hai să vedem, concret, ce se pune pe masă. Planul UE prevede modificarea regulilor europene pentru ca electricitatea să fie taxată mai puțin decât gazul. Mai mult, ar permite statelor membre să reducă taxele la energie până la zero pentru industrie și, mai ales, pentru gospodăriile vulnerabile.
În plus, Comisia vrea să coordoneze achizițiile de gaze ale țărilor membre. Scopul este simplu: evitarea unor creșteri bruște de prețuri, generate de situații în care toți cumpără simultan. Se va analiza, si, creșterea capacității rafinăriilor și constituirea unor rezerve de combustibil pentru aviație.
Măsuri radicale, lăsate în așteptare
Deocamdată, Comisia Europeană evită să ia măsuri mai radicale. Nu se vorbește despre plafonarea prețurilor la gaze sau despre taxarea profiturilor excepționale ale companiilor energetice. De ce această prudență acum? Lucrurile stau diferit față de intervențiile adoptate în 2022, după ce Rusia a redus livrările de gaze ca urmare a invaziei din Ucraina.
Dependența de importuri rămâne o problemă
Uniunea Europeană rămâne vulnerabilă la orice fluctuație a pieței, fiind dependentă de importurile de petrol și gaze. Iar perturbările recente din Strâmtoarea Ormuz au dus imediat la creșterea prețurilor. De la începutul războiului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie, prețurile gazelor în Europa au crescut cu aproximativ o treime.
E drept că situația nu e la fel de gravă ca în 2022.
Nivelurile actuale ale prețurilor rămân sub cele atinse atunci, iar Uniunea Europeană nu se confruntă, pentru moment, cu penurii de combustibili, bazându-se pe livrări constante din Statele Unite și Norvegia.
Strategia pe termen lung: 71% energie curată
Dincolo de soluțiile de moment, strategia pe termen lung a UE este clară: reducerea dependenței de combustibili fosili și accelerarea tranziției către energie regenerabilă și nucleară. Progrese s-au făcut deja. În prezent, aproximativ 71% din electricitatea produsă în UE provine din aceste surse (o creștere notabilă de la circa 60% în 2022).
Numai că există o piedică majoră în planul pe termen scurt: modificările fiscale propuse necesită aprobarea unanimă a statelor membre, un proces cunoscut pentru dificultatea sa.
