Ce ţine ECB în așteptare când vine vorba de dobânzi

Decidenţii BCE nu se grăbesc să reducă dobânzile. Gabriel Makhlouf, șeful Băncii Centrale a Irlandei, explică de ce instituția rămâne prudentă.

Cei care sperau la o scădere rapidă a dobânzilor în zona euro mai au de așteptat. Economia evoluează conform previziunilor, iar pentru ca BCE să-și schimbe poziţia ar fi nevoie de modificări semnificative în datele economice, nu doar de zvonuri legate de conflicte sau tensiuni comerciale între China și SUA. În plus, politica monetară a Băncii Centrale Europene rămâne ancorată în analiza atentă a riscurilor legate de stabilitate financiară, în contextul actual al piețelor financiare.

Dovezi clare pentru reducerea dobânzilor

Banca Centrală Europeană a oprit ajustările de dobândă din iunie, iar de atunci discuţiile privind necesitatea unor noi măsuri continuă. Tarifele, războiul din Ucraina, redirecționarea comerțului chinez către Europa – toate acestea pun presiune, dar nu au determinat Consiliul Guvernatorilor să intervină. Luna viitoare, BCE va publica noile prognoze economice, inclusiv pentru 2028, însă Makhlouf nu anticipează schimbări majore.

„Mă aștept să nu existe schimbări semnificative pe baza a ceea ce s-a întâmplat în economia reală.”

„Sunt mulţumit de poziţia în care ne aflăm acum. Va trebui să văd dovezi cu adevărat convingătoare pentru a acţiona.”

Deocamdată, BCE se așteaptă ca inflația să scadă sub 2% în 2026, dar să revină la ţintă ulterior. Unii se tem că cifrele mici ar putea duce la negocieri salariale și de prețuri care să blocheze economia într-un cerc vicios de stagnare, ca în perioada de dinainte de pandemia de COVID-19.

Inflaţia scăzută nu sperie pe toată lumea

„Sunt complet liniștit în legătură cu ceea ce se va întâmpla, cu ceea ce arată cifrele pentru anul viitor, pentru că situaţia se va redresa în anul următor. Ar trebui să fim foarte precauți când reacționăm la mici abateri în proiecții… așteptările sunt ancorate.”

BCE ar trebui să intervină doar dacă inflaţia scade semnificativ și pe termen lung sub ţintă, nu pentru fluctuații de moment. Mult mai important este să fie analizate cauzele, nu doar cifrele. „Dacă proiecţiile sunt la 1,8%, aș fi mai puţin îngrijorat.”

Mai mult decât inflația: contextul general

Contextul nu este lipsit de provocări. Războiul de la granița estică, tensiunile comerciale cu China, bursele americane supraevaluate, relaxarea standardelor de credit – toate acestea menţin BCE în alertă. „Această combinaţie, mai degrabă decât un singur element, mă face să fiu neliniștit. Când vom ajunge în decembrie, o mare parte din această incertitudine nu va fi rezolvată.”

În plus, riscurile legate de schimbări geopolitice și lanțurilor de aprovizionare pot influenţa indirect deciziile de politică monetară.

Ce urmează pentru zona euro?

Pe 18 decembrie, BCE va anunța decizia privind dobânzile. Investitorii nu anticipează nicio schimbare, iar Makhlouf confirmă că nu există motive să se grăbească. Și până în 2026, șansele de reducere a dobânzilor rămân reduse, deși unii economiști cred că nici atunci nu va avea loc o ajustare. În acest context, instituțiile bancare europene se pregătesc pentru scenarii diverse, iar sectorul bancar monitorizează atent evoluţia situaţiilor financiare.

Makhlouf avertizează că nimic nu este sigur. Pieţele private de credit cresc fără transparenţă, ordinea comercială globală este instabilă, iar mediul politic rămâne incert. BCE va continua să navigheze într-un climat plin de necunoscute, cu ochii pe date și gata să intervină dacă va fi nevoie. Consiliul de Supraveghere va analiza cu atenţie toate datele relevante înainte de orice decizie majoră.

Rămâne de văzut dacă BCE va reuși să menţină acest echilibru fragil și în 2024. Un lucru este cert: fără schimbări majore în economie, dobânzile vor rămâne la nivelul actual, iar decidenţii nu vor risca să facă mișcări bruște. Până atunci, toţi ochii sunt pe datele economice și pe reacţiile marilor jucători de pe piaţă. Stabilitatea financiară și reziliența băncilor din zona euro vor fi testate în continuare, în funcţie de evoluțiile din economia reală.

Sursa: Reuters