Robert Schwartz, șeful Radioului public numit în noiembrie 2024 la propunerea USR, a criticat joi, 1 ianuarie, decizia Televiziunii publice de a afișa logo-ul „Televiziunea românilor” în timpul Concertului de Anul Nou de la Viena. Criticile vizează excluderea simbolică a minorităților etnice și a expatriaților din România, potrivit Libertatea.
Schwartz și-a exprimat nemulțumirea pe Facebook, după ce a urmărit concertul alături de un grup internațional de prieteni. Logo-ul a apărut în colțul din dreapta sus al ecranului pentru a marca cei 70 de ani de emisie ai TVR.
Critica șefului Radioului public
„M-am bucurat să savurez Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena, la TVR, alături de un mic public internațional. Mare ne-a fost mirarea să constatăm că la 70 de ani de la primele emisiuni, TVR se percepe ca Televiziunea românilor”, a declarat Robert Schwartz pe Facebook.
Membrul USR a pus în discuție impactul acestei rebrandări asupra cetățenilor români din minoritățile etnice și asupra expatriaților care contribuie financiar la media publică prin impozitele plătite în România.
Comparația cu televiziunile publice europene
Schwartz a făcut referire la practicile televiziunilor publice din Europa Occidentală pentru a-și susține argumentul. „BBC, ARD, ZDF, TF, TVE și alte televiziuni publice evită formulări identitare, tocmai pentru a nu crea o excludere simbolică”, a explicat șeful Radioului public.
Acesta consideră că accentul ar trebui să cadă pe serviciul public, neutralitate și pluralism, nu pe identitatea etnică. Media publică dintr-o democrație ar trebui să fie instituții pentru toți rezidenții, inclusiv minorități, imigranți și diaspora.
Contextul politic al numirilor
Numirile la conducerea instituțiilor media publice au rezultat din negocierile din coaliția de guvernare. PNL a obținut șefia TVR prin Adriana Săftoiu, USR a primit șefia Radioului public prin Robert Schwartz, iar PSD a obținut conducerea Autorității Electorale Permanente prin Adrian Țuțuianu.
Această distribuție a posturilor reflectă echilibrul politic din coaliția aflată la putere și influența fiecărui partid asupra instituțiilor media publice.
Profilul profesional al lui Robert Schwartz
Robert Schwartz s-a născut în 1956 la Sibiu și a absolvit Germanistica la Universitatea din București cu nota maximă. A colaborat încă din studenție cu redacțiile germane ale Radioteleviziunii Române, acumulând experiență în jurnalismul public.
După stabilirea în Germania din 1991, Schwartz s-a alăturat Deutsche Welle în 1992, parcurgând mai multe funcții până la cea de director al departamentului în limba română. Experiența sa de 30 de ani la Deutsche Welle l-a făcut să înțeleagă principiile media publice europene.
Recunoașterea internațională și activitatea actuală
În 2012, Robert Schwartz a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor pentru contribuția sa la relațiile româno-germane. Între 2020 și 2023 a coordonat proiectul DW Sinti și romi în Europa, demonstrând preocuparea sa pentru drepturile minorităților.
După pensionarea din 2023, continuă să activeze ca jurnalist independent și este președinte al Societății Germano-Române din Berlin din 2023. Această experiență internațională îi oferă o perspectivă asupra standardelor media publice europene.
Impactul pe termen lung
Dezbaterea inițiată de Schwartz ridică întrebări importante despre rolul media publice într-o societate democratică. Întrebarea centrală rămâne dacă televiziunea publică ar trebui să reflecte diversitatea societății românești sau să se concentreze pe identitatea etnică majoritară.
Această controversă ar putea influența viitoarele decizii editoriale ale TVR și Radioului public, având în vedere că ambele instituții sunt conduse de reprezentanți ai unor partide diferite din coaliție.
