Cancerul poate reapărea la ani buni după un tratament considerat reușit, din cauza celulelor canceroase care supraviețuiesc în organism într-o stare de somn. Un material amplu publicat de revista Nature despre cercetările internaționale recente este completat de un interviu cu Roxana Maria Mustață, medic specialist oncologie, potrivit Libertatea sanatate-fitness.
Ce sunt celulele canceroase latente
Cercetările citate de Nature arată că, în cazul mai multor tipuri de cancer, celulele tumorale se pot desprinde din tumora inițială foarte devreme. Ele circulă prin organism și se opresc în zone precum măduva osoasă sau ganglionii limfatici, unde intră într-o stare de latență.
„Celulele dormante, latente, sunt celule neoplazice care au rezistat în mijlocul unor structuri, fie nou formate, fie anatomice, care nu mai au vascularizație. Ele nu s-au putut dezvolta pentru că nu au avut hrană, dar nici nu au murit complet”, a explicat Roxana Maria Mustață, medic specialist oncologie.
Aceste celule nu se mai divid, nu formează tumori și nu pot fi detectate prin investigațiile obișnuite. Tocmai de aceea scapă atât tratamentelor oncologice clasice, cât și sistemului imunitar. Această lipsă de vascularizație este esențială, pentru că fără sânge și fără limfă, celulele nu pot fi atinse de tratamentele oncologice clasice.
„În momentul în care aceste celule devin suficient de multe sau suficient de puternice, pot reporni procesul de multiplicare”, a avertizat medicul oncolog.
Toate tipurile de cancer pot dezvolta celule latente
Potrivit medicului oncolog, nu există un tip de cancer protejat de acest mecanism. „Virtual, orice tip de cancer poate fi însoțit de celule latente”, a spus dr. Mustață. De aceea, în indicațiile oncologice, atunci când există structuri anatomice care au fost invadate, cel mai frecvent ganglionii limfatici, ele trebuie îndepărtate.
Acești ganglioni, chiar dacă nu mai par activi din punct de vedere oncologic, pot deveni adăposturi pentru celulele latente. „Ele formează împreună așa-numitele sanctuare tumorale”, a explicat medicul, referindu-se la zonele în care cancerul poate rămâne ascuns ani întregi.
Această realitate explică de ce chirurgii oncologi insistă asupra îndepărtării complete a ganglionilor limfatici afectați, chiar și atunci când aceștia par inactivi. Sanctuarele tumorale reprezintă una dintre cele mai mari provocări în tratamentul cancerului, deoarece oferă un refugiu perfect pentru celulele maligne.
De ce celulele latente nu apar la analize
Întrebată dacă există metode prin care aceste celule canceroase latente pot fi depistate înainte de a provoca o recidivă, medicul oncolog a explicat că aceasta este una dintre cele mai dificile realități pentru pacienți. Celulele nu apar la investigațiile de rutină.
„Din punct de vedere metabolic, ele au un metabolism foarte lent, de multe ori mai lent decât al celulelor normale. Majoritatea metodelor imagistice pe care le folosim caută celule cu metabolism crescut, nu redus”, a explicat dr. Mustață.
Din acest motiv, ele rămân invizibile la CT, RMN sau PET-CT. Singura situație în care pot fi depistate este una accidentală, când structura respectivă este îndepărtată cu ocazia unei alte intervenții, care nu are legătură directă cu oncologia.
Această limitare tehnologică reprezintă una dintre cele mai mari frustrări ale oncologiei moderne. Pacienții pot avea rezultate perfecte la toate investigațiile, în timp ce celulele canceroase latente își așteaptă momentul să reactiveze boala.
Factorii care pot reactiva celulele după ani
Dacă vorbim despre factorii care pot favoriza trezirea celulelor canceroase latente, dr. Mustață insistă asupra rolului sistemului imunitar. „Cel mai important factor care poate reactiva aceste celule este un episod de imunosupresie”, a spus ea.
Imunosupresia, adică starea în care sistemul imunitar funcționează mai slab decât normal și nu mai reușește să apere eficient organismul împotriva infecțiilor sau a celulelor anormale, inclusiv a celor canceroase, poate apărea din mai multe motive.
„Poate fi vorba despre o afecțiune infecțioasă, o boală autoimună sau chiar o altă intervenție chirurgicală. O intervenție poate crea o soluție de continuitate între sanctuarul purtător de celule latente și circulația sanguină”, a explicat medicul.
În acel moment, celulele pot reintra în torentul circulator și pot declanșa din nou boala. Acest mecanism explică de ce unii pacienți dezvoltă recidive după episoade de stres major, infecții severe sau alte intervenții medicale.
Lipsa tratamentelor pentru eliminarea celulelor latente
Întrebată ce opțiuni reale sunt în prezent pentru monitorizarea sau eliminarea celulelor canceroase latente și ce șanse sunt ca aceste terapii să ajungă curând în practica medicală, dr Mustață a spus că, în ciuda progreselor din oncologie, în prezent nu există o soluție terapeutică pentru distrugerea celulelor latente.
„Nu avem în practică și nici nu cred că există perspectiva unor tratamente care să distrugă aceste celule”, a afirmat medicul. Explicația este una strict biologică.
„Celulele tumorale pot fi atacate de terapiile actuale doar dacă sunt accesibile, adică dacă au contact cu rețeaua limfatică sau cu cea sanguină. Tocmai asta definește celulele latente: ele se află în structuri fără aport de sânge sau de limfă”, a completat specialistul.
Această limitare fundamentală înseamnă că toate terapiile moderne, de la chimioterapie la imunoterapie, sunt ineficiente împotriva celulelor latente. Medicamentele pur și simplu nu pot ajunge la ele.
Abandonarea conceptului de vindecare definitivă
Unul dintre cele mai sensibile subiecte pentru pacienți este ideea de vindecare definitivă. „Conceptul că un pacient oncologic este vindecat dacă timp de cinci ani nu apar recidive a fost abandonat în urmă cu mai multe decenii”, a spus dr. Mustață.
Motivul este simplu și documentat. S-au observat recidive la mai mult de 10 ani de la tratamentul inițial, mai ales la pacientele cu cancer mamar. Boala a reapărut cu aceeași formă, pe aceeași structură.
Din acest motiv, abordarea medicală s-a schimbat radical. „Un pacient oncologic nu este considerat vindecat, ci aflat în remisiune completă. El rămâne sub monitorizare pe tot parcursul vieții”, a explicat medicul oncolog.
Această schimbare de paradigmă poate părea descurajantă pentru pacienți, dar reflectă o înțelegere mai profundă a biologiei cancerului. Remisiunea completă pe termen lung este un obiectiv realist și realizabil, chiar dacă vindecarea definitivă rămâne incertă.
Implicațiile pentru pacienți și monitorizare
Interviul scoate în evidență o realitate dificilă, dar esențială: lipsa semnelor de boală nu înseamnă dispariția completă a cancerului. Monitorizarea pe termen lung nu este o măsură excesivă, ci o necesitate medicală.
Pentru pacienți, această informație înseamnă că controalele regulate nu sunt doar o formalitate, ci o măsură de siguranță vitală. Detectarea precoce a unei eventuale recidive poate face diferența între un tratament reușit și unul cu prognostic rezervat.
Celulele canceroase latente rămân una dintre cele mai mari provocări ale oncologiei moderne. Până când vor exista terapii capabile să le elimine, vigilența și controalele regulate rămân singura formă reală de protecție împotriva recidivelor tardive.
Cercetările internaționale continuă să caute soluții pentru această problemă complexă, dar progresele sunt lente din cauza naturii particulare a acestor celule. Înțelegerea mecanismelor prin care celulele latente supraviețuiesc și se reactivează reprezintă o prioritate pentru comunitatea științifică internațională.
