Hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza cunoscută sub numele de „Lin II” a generat numeroase interpretări privind efectele sale directe asupra deciziilor Curții Constituționale a României (CCR) în materia prescripției răspunderii penale. În realitate, decizia instanței europene nu stabilește că hotărârile CCR trebuie înlăturate automat. Și nici nu obligă instanțele române să nu le mai aplice din oficiu.
Cum se aplică decizia în sălile de judecată
Ce înseamnă asta concret pentru dosarele aflate acum pe rolul instanțelor din țară? judecătorii nu primesc o directivă de la Bruxelles prin care să șteargă cu buretele deciziile Curții Constituționale referitoare la prescripție.
CJUE lasă judecătorului național obligația de a analiza fiecare cauză în parte. Magistratul trebuie să stabilească clar dacă aplicarea normelor interne conduce, în mod concret, la un risc de impunitate incompatibil cu dreptul Uniunii Europene.
O instanță poate decide să nu aplice jurisprudența CCR doar dacă demonstrează acest risc sistemic în speța respectivă.
În lipsa unei asemenea constatări explicite, jurisprudența Curții Constituționale continuă să producă efecte depline în ordinea juridică națională.
Dosarele de corupție și interesele financiare
Dar lucrurile stau puțin diferit când vine vorba despre anumite infracțiuni specifice care atrag atenția forurilor europene.
Într-o analiză publicată recent de Adevarul, specialiștii în domeniu explică exact limitele acestei hotărâri. CJUE precizează că aplicarea dreptului Uniunii este relevantă în special în cauzele care privesc interesele financiare ale Uniunii Europene și infracțiunile grave de corupție.
În dosarele care nu intră în această sferă strictă, instanțele pot continua să aplice dreptul național și jurisprudența Curții Constituționale, potrivit regulilor interne obișnuite.
Hotărârea nu modifică legislația română.
Să fim serioși, decizia nici nu schimbă statutul constituțional al CCR, ci doar stabilește criteriile clare pe care judecătorii trebuie să le aibă în vedere atunci când soluționează fiecare cauză (o procedură detaliată pe care magistrații români trebuie să o aplice acum unitar).
Reacția Înaltei Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a reacționat joi printr-un comunicat publicat oficial, aducând precizări în contextul deciziei pronunțate de instanța europeană. Instanța supremă din România subliniază că misiunea sa este de a asigura o aplicare „loială, coerentă și previzibilă a dreptului”, respectând în mod armonizat atât ordinea juridică europeană, cât și Constituția României.
Magistrații instanței supreme subliniază că abordarea lor în materia prescripției nu a reprezentat „o opțiune între dreptul Uniunii Europene și Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, ci o încercare de a aplica în mod armonizat standardele celor două sisteme juridice.
Iar comunicatul merge mai departe cu o asigurare privind viitorul dosarelor aflate în lucru.
ÎCCJ mai arată că își va exercita în continuare atribuțiile „având ca unic reper aplicarea corectă a dreptului și protejarea drepturilor fundamentale”. Instanța supremă insistă asupra necesității unui dialog permanent între Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și instanțele naționale pentru gestionarea dosarelor penale.
