Luni, în comisia juridică de la Camera Deputaților, un amendament AUR a trecut cu voturile PSD. Documentul obligă partenerii de viață ai demnitarilor să își depună declarațiile de avere și de interese, iar Agenția Națională de Integritate (ANI) trebuie să le publice.
Totul se întâmplă în timp ce declarațiile de avere ale funcționarilor și demnitarilor rămân secrete potrivit noului proiect de lege, publică fiind doar o declarație de interese financiare.
Cum va afla statul cu cine împarte politicianul banii
Cine stabilește, până la urmă, dacă un parlamentar are o relație neoficială? Deputatul AUR Valeriu Munteanu, aflat la primul mandat în Parlamentul României, este autorul acestui text legislativ. Într-un interviu publicat recent de Hotnews, politicianul a explicat mecanismul din spatele deciziei.
„Este de responsabilitate a ANI să aplice această lege. În situația în care vor considera că este insuficientă, atunci va fi completată sau vor dezvolta norme metodologice în acest sens”, a declarat Munteanu.
Și totuși, cum funcționează verificarea în practică? Autorul amendamentului mizează pe vigilența cetățenilor. „Dacă cineva consideră că există o relație asemănătoare soților între demnitar, de exemplu un parlamentar cu concubina sa, atunci se face sesizare și se verifică acest lucru. Dacă nu se constată o relație de acest gen, atunci nu este supus declarării. Și atât.”
La întrebarea despre cine trebuie să facă sesizarea, deputatul a răspuns scurt: „ANI trebuie să verifice.”
Cine sesizează agenția? „Oricine poate să facă această sesizare. Dumneavoastră, spre exemplu.”
Termen preluat din Codul Penal
Munteanu, originar din Republica Moldova (unde a fost primar în Floreni, deputat și ministru al Mediului între 2015 și 2017), susține că nu a inventat concepte juridice noi pentru inspectorii de integritate. „Eu am scris amendamentul. Am preluat această noțiune de „persoană care are relații asemănătoare acelora dintre soți” din cel puțin alte 4-5 legi care prevăd această noțiune.”
„Dacă legiuitorul a prevăzut această noțiune în alte legi și cei care trebuie să o aplice s-au descurcat până acum să stabilească acest lucru, se vor descurca și în această situație. Nu am vrut să introduc noțiuni noi în lege, doar am preluat un termen care este prezent în legislația României de mai mulți ani”, a precizat parlamentarul.
Ce înseamnă asta mai exact pentru birocrația statului? Deputatul a oferit explicații suplimentare în comisie. „Am dat ieri, în ședința comisiei, un simplu exemplu cu Codul Penal, când este vorba despre protecția membrilor familiei. Acești concubini și concubine sunt asimilați atunci când statul trebuie să protejeze un membru al familiei.”
„Și de această dată se vor clarifica, dacă vor considera cei de la ANI că legea este insuficientă, atunci vor fi elaborate prin hotărâri de Guvern norme metodologice. Spuneam, nu au întâlnit până acum cei care trebuie să aplice legile unde este prezentă această noțiune nu au întâlnit până acum o problemă în acest sens.”
Diferența legală dintre concubină și amantă
Dar ce se întâmplă dacă un politician este căsătorit oficial, însă are și o relație extraconjugală? Cine raportează averea? „fireste că stârnește foarte mult amuzament întrebarea dumneavoastră, dar este legitimă. Legea reglementează doar relațiile asemănătoare celor de soț și soție, nu și amanta. Aceasta nu face obiectul acestei legi. În mod normal, politicienii, de rea-credință, își mută averea pe concubine. Cu cei care țin familie, cu care închiriază sau au proprietăți comune, sau cu cei care au copii, cu care țin familia, care țin gospodăria, amantele și amanții sunt o altă dimensiune.”
Cert e că, deși vrea transparență financiară pentru cuplurile necăsătorite, AUR nu are de gând să susțină legalizarea parteneriatului civil. Întrebat despre inițiativele care ar oferi o încadrare legală clară, Munteanu a respins ideea. „Nu vom iniția și nu vom susține o astfel de prevedere. Considerăm că legea este una suficientă în acest sens. Anume o familie formată dintre un bărbat și o femeie, unde se nasc, cresc și sunt educați prunci.”
Chiar și în cazul cuplurilor heterosexuale care aleg să nu meargă la starea civilă, poziția partidului rămâne rigidă. „Considerăm că legea românească este suficientă în acest sens. Iar familia românească reglementată de legislație este una care acoperă toate necesitățile care există în acest sens.”
Proiectul de lege care modifică funcționarea Agenției Naționale de Integritate a intrat astăzi în dezbaterea plenului de la Senat.
