Comerțul cu amănuntul a înregistrat o scădere masivă de 5,3% în primele cinci luni ale anului 2026. Românii au tăiat drastic din achizițiile de produse nealimentare, dar au redus vizibil și cheltuielile pentru mâncare sau carburanți. Este un semnal de alarmă clar pentru motorul care a ținut în viață economia națională în ultimele două decenii.
De ce se prăbușesc vânzările în magazine
Iar cifrele oficiale transmise de Statistică arată o realitate dură la raft. Scăderea pe segmentul de produse nealimentare este de -7,7%, în timp ce vânzările de alimente au picat cu -3,5%, iar comerțul cu carburanți cu -1,7%.
„Modelul de creștere bazat pe consum, salarii mici și forță de muncă ieftină, care a dat rezultate excepționale două decenii și-a atins limitele. Salariile și consumul s-au apropiat de mediile europene, dar productivitatea, inovarea și calitatea instituțiilor au rămas în urmă”, a declarat economistul șef al BRD, Florian Libocor.
Dar ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei?
Oamenii pun bani deoparte din teama de necunoscut. Un sondaj realizat de IRSOP în luna mai 2026 arată că economisirea precauționară rămâne opțiunea preferată pentru aproape jumătate din populație. Aparent prudentă, strategia ascunde o problemă majoră în lanț. Banii se retrag pur și simplu din piață, producția scade direct proporțional, iar firmele își văd profiturile comprimate sever. Față de luna precedentă, procentul celor care declară că au redus cumpărăturile pentru consumul curent a urcat vertiginos de la 55% la 61%.
Apetitul pentru credite dispare sub presiunea inflației
„Am avut timp de peste două decenii cea mai rapidă convergență din Uniunea Europeană. PIB per capita astăzi este 78% din media unei europene la paritatea puterii de cumpărare, venind de la un nivel de sub 30% din media UE la începutul anilor 2000. Salariile au crescut accelerat, consumul populației s-a extins puternic. De remarcat însă și acest decalaj între ce producem și ce consumăm, adică diferența între PIB per capita și consumul populației per capita”, a explicat Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank.
Și totuși, de ce s-a oprit brusc consumul românilor? Răspunsul scurt este inflația care macină veniturile din salarii.
Rata anuală a prețurilor de consum a accelerat în aprilie la 10,71%, o creștere vizibilă față de nivelul de 9,87% înregistrat în luna martie. Când prețurile cresc într-un ritm de peste 10% pe an, același salariu cumpără tot mai puține produse. În paralel, Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda de referință la 6,50%. Creditele rămân scumpe, tăind din start elanul populației pentru achiziții majore finanțate prin împrumuturi bancare.
Vânătoarea de promoții dictează regulile la raft
Dincolo de cifrele macroeconomice, o analiză publicată recent de Hotnews detaliază modul în care s-a schimbat radical comportamentul gospodăriilor în fața scumpirilor.
Șapte din zece români spun clar că nu se așteaptă ca puterea lor de cumpărare să se îmbunătățească în anul 2026. Așa că s-au adaptat rapid la noile condiții economice. Un studiu publicat de compania Shopfully (care analizează comportamentul consumatorilor europeni) arată că 60% dintre români își împart cumpărăturile între mai multe magazine pentru a găsi prețurile optime. Procentul este aproape dublu față de alte țări din regiune.
Mai exact, 55% cumpără preponderent produse aflate la promoție, iar 48% au renunțat complet la achizițiile pe care le consideră neesențiale. Prudența a devenit noul normal.
Până la urmă, promoția a devenit o necesitate absolută, nu un simplu bonus de weekend. 39% dintre români recunosc că promoțiile le influențează „extrem de mult” decizia de cumpărare, în timp ce media europeană la acest capitol este de doar 25%. Dacă îi adăugăm pe listă și pe cei influențați „destul de mult”, vedem că aproape 7 din 10 români iau în calcul ofertele speciale atunci când decid unde și ce cumpără pentru casă.
În luna mai 2026 față de anul anterior la perioadă, comerțul cu amănuntul a înregistrat o scădere de -4,7%, bifând astfel a zecea lună consecutivă de declin oficial în statisticile statului.
