Corlățean contraatacă acuzațiile Kievului: Ucraina ascunde discriminarea sub război

Potrivit Digi24, oficialul social-democrat vorbește despre „critici nefondate” venite dinspre o ambasadă din capitală. Nu spune explicit care. Dar toată lumea înțelege. Mesajul vine pe fondul fricțiunilor diplomatice dintre București și Kiev legate de comunitatea românească de acolo.

Un mesaj care aprinde spiritele

Senatorul nu și-a măsurat cuvintele. În postare, Corlățean trage un semnal de alarmă: situația minorităților din Ucraina nu poate fi băgată sub preș la nesfârșit. Da, țara vecină e în război cu Rusia. Dar asta nu-i dă dreptul să ignore drepturile etnicilor români.

Problema nu se va evapora singură. Ba dimpotrivă. Fostul ministru e convins că subiectul va reveni pe masă exact când Parlamentul de la București va trebui să voteze pentru aderarea Kievului la Uniunea Europeană. Coincidență? Greu de crezut. Corlățean știe perfect că momentul ratificării reprezintă cea mai puternică carte pe care România o poate juca în negocierile cu Ucraina.

Reacția Ambasadei – de ce acum

Tensiunile nu au căzut din cer. Oficiali români au semnalat în repetate rânduri felul în care sunt tratați românii din Cernăuți și din alte regiuni ucrainene. Accesul redus la educație în limba maternă, restricțiile asupra drepturilor culturale – toate astea au fost puncte fierbinți de conflict.

Ambasada Ucrainei de la București a catalogat declarațiile anterioare ale senatorului PSD drept dezinformare pură. Reacția oficială a venit rapid, însă fără să detalieze concret ce anume ar fi fals în afirmațiile lui Corlățean. Dialogul dintre cele două părți s-a transformat rapid într-un ping-pong de acuzații publice. Nimeni nu dă înapoi.

Drepturile minorităților – subiect vechi, nervi noi

În spatele scandalului stă o problemă mult mai veche. Ani de zile, Ucraina a refuzat să pună în practică pe deplin prevederile privind drepturile minorităților naționale. Legile educaționale adoptate recent au stârnit valuri de proteste nu doar din partea României, ci și din partea Ungariei sau Poloniei.

Corlățean pariază pe un lucru simplu: drumul Ucrainei spre UE depinde de acordul fiecărui stat membru. Iar România, ca vecin și membru UE, are cuvântul ei de spus. Greu de ignorat. Ratificarea aderării nu e un formalism birocratic – presupune votul fiecărui parlament național. Senatorul PSD lasă să se înțeleagă fără echivoc: fără progrese reale pe tema minorităților, votul din Parlamentul român ar putea deveni o problemă serioasă.

Ce se întâmplă mai departe

Declarația de marți nu va rămâne fără răspuns. Probabil că Kievul va riposta. Ciclul acuzațiilor reciproce pare departe de final.

Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Externe de la București păstrează tăcerea. Deocamdată. Poziția guvernului român rămâne una de echilibrist, încercând să susțină Ucraina în fața agresiunii rusești, dar și să apere drepturile românilor de peste Prut. Corlățean a pus pe masă un subiect incomod, unul care nu va dispărea până când Ucraina nu va face pași concreți pentru respectarea drepturilor tuturor cetățenilor săi, indiferent de etnie.