Criza de dobânzi în America se răspândește în România prin ROBOR și IRCC

Optimismul s-a evaporat peste noapte

Pe 2 martie, dobânda medie pentru un credit ipotecar pe 30 de ani în SUA a urcat de la 5,99% la 6,12%, iar a doua zi a atins 6,13%, conform datelor Mortgage News Daily. Saltul pare mic, dar a șters complet tendința de scădere care adusese dobânzile la cel mai redus nivel din septembrie 2022. Piața imobiliară americană se pregătea pentru un sezon de primăvară solid, cu prețuri stabilizate și un inventar de locuințe în creștere. Acum, totul este sub semnul „incertitudinii”, după cum a descris situația Joel Berner, economist senior la Realtor.com.

Mecanismul este simplu și rapid. Războiul a perturbat rutele comerciale globale și a generat temeri privind o explozie a prețului petrolului. Frica de inflație s-a transmis instantaneu în costul banilor, adică în dobânzile la credite. Anxietatea generală legată de viitor, combinată cu rate mai mari, îi face pe potențialii vânzători să ezite să-și listeze casele, blocând și mai mult piața.

România, a doua cea mai vulnerabilă țară din regiune

Dacă în SUA efectul este direct, în Europa Centrală și de Est (ECE) șocul se propagă printr-un canal la fel de periculos: prețul energiei. O analiză a băncii ING, publicată recent, plasează România pe o poziție deloc de invidiat. Suntem a doua cea mai sensibilă economie din regiune la șocurile petroliere, după Turcia. Concret, o creștere de 10% a prețului petrolului adaugă 0,50 puncte procentuale la inflația din România. Ungaria este pe locul trei, cu un impact de 0,45 puncte procentuale, în timp ce Polonia și Cehia sunt considerate mai puțin expuse.

Analiștii ING estimează că prețul petrolului Brent ar putea urca rapid în intervalul 80-90 de dolari pe baril, cu un scenariu pesimist care nu exclude pragul de 140 de dolari în cazul unor perturbări prelungite ale ofertei. Nici piața gazelor nu stă mai bine. Riscurile legate de livrările de gaz natural lichefiat (LNG) din Qatar ar putea împinge cotația TTF, de referință pentru Europa, spre 80-100 euro/MWh.

„Regiunea ECE este în mod tradițional foarte expusă la șocurile petroliere, din cauza dependenței de importuri și a anticipațiilor inflaționiste mai puțin bine ancorate decât în economiile dezvoltate”, se arată în raportul ING.

Adio, ieftinirea ratelor? Ce va face BNR

Toate aceste presiuni inflaționiste vin în cel mai prost moment pentru românii cu credite. Piețele financiare anticipau o primă reducere a dobânzii de politică monetară din partea BNR în luna mai, mișcare ce ar fi dus la scăderea treptată a indicilor ROBOR și IRCC. Acum, acest scenariu este „în risc”, avertizează analiștii ING. Cel mai probabil, majoritatea băncilor centrale din regiune, inclusiv cea de la București, vor adopta o atitudine de expectativă.

Cu alte cuvinte, Banca Națională a României va prefera să aștepte mai multă claritate înainte de a tăia dobânda cheie. Prioritatea va redeveni lupta cu inflația, alimentată de prețurile la energie. Orice decizie de relaxare monetară este amânată. În Polonia, o reducere anticipată pare acum „puțin probabilă”, iar în Ungaria, un nou ciclu de tăieri ar putea fi suspendat. Asta înseamnă că dobânzile pe termen scurt vor crește, pe măsură ce piețele își ajustează așteptările, iar curbele randamentelor se vor aplatiza.

Două scenarii: șoc temporar sau criză prelungită

Viitorul depinde în totalitate de durata și amploarea conflictului din Iran. Lisa Sturtevant, economist șef la Bright MLS, a conturat două posibile traiectorii. Dacă războiul este scurt și limitat, creșterea prețurilor la energie și a dobânzilor ar putea fi temporară. În acest caz, începutul sezonului de vânzări imobiliare ar putea fi doar amânat, urmând o revenire pe măsură ce ratele se stabilizează.

Un conflict prelungit, însă, ar schimba complet datele problemei. Perturbări majore pe piața energiei ar duce la o inflație ridicată și ar menține dobânzile la credite la un nivel înalt pentru o perioadă lungă. „Consumatorii, care deja resimt incertitudinea economică, ar deveni și mai precauți. Vânzările de locuințe ar putea încetini pe termen lung, pe măsură ce unii cumpărători ies de pe piață, iar alții amână decizia”, explică Sturtevant.

Există și o a treia posibilitate, un factor surpriză. Mike Simonsen, de la Compass, notează că incertitudinea globală ar putea determina investitorii să caute siguranță în active considerate sigure, precum titlurile de stat americane. O cerere mare pentru acestea ar putea, paradoxal, să scadă randamentele obligațiunilor pe 10 ani, ceea ce ar duce la o temperare a dobânzilor la creditele ipotecare. Totuși, Simonsen avertizează că încercarea de a anticipa piața este un exercițiu inutil. „Tot ce putem face este să evaluăm oportunitatea din fața noastră. Ne place casa? Ne permitem casa? Dacă da, acesta este un semnal bun pentru a cumpăra”, a concluzionat el.