De ce atacarea a trei cargouri în apropierea României și Bulgariei nu obligă automat NATO să intervină

Locul atacurilor explică de ce apropierea de două state membre NATO nu atrage automat obligația de apărare a alianței, potrivit explicației publicate de 7sur7 și preluate de Mediafax. Zona economică exclusivă are un regim diferit de cel al apelor teritoriale.

Drepturile asupra resurselor nu echivalează cu apărarea automată

Apele teritoriale se întind până la 12 mile marine de coastă. În zona economică exclusivă, statul de coastă are anumite drepturi asupra resurselor, însă aceasta nu reprezintă teritoriu național în același sens.

Distincția privește obligația alianței: un atac produs în acest spațiu maritim nu este considerat automat un atac asupra unui teritoriu pe care NATO trebuie să îl apere, conform explicației prezentate de publicația belgiană.

Două dintre nave aveau legături cu porturile românești

Primul incident a avut loc luni. Marți dimineață, 6 octombrie 2026, alte două cargouri, ambele aparținând unor companii turcești, au fost lovite în zona economică exclusivă a Bulgariei. Navele aveau următoarele rute și caracteristici:

• Royad Mammadov, lovită luni de o dronă în zona economică exclusivă a României, transporta cereale din Izmail, Ucraina, către Ravenna, Italia. Cele două decese au fost înregistrate în acest incident.
• Alfa Watan, cu o lungime de 83 de metri și pavilion togolez, plecase din El Arish, Egipt, către Sulina. Nava s-a scufundat după atacul de marți, iar natura încărcăturii sale nu era cunoscută.
• Able, cargoul de 114 metri sub pavilion Palau, transporta grâu de la Galați către Istanbul când a fost lovit marți.

Responsabilitatea Rusiei rămâne o apreciere

Potrivit evaluării 7sur7, Rusia este probabil responsabilă pentru toate cele trei atacuri, pe fondul înmulțirii loviturilor asupra infrastructurii și economiei Ucrainei. Publicația arată că, dacă operațiunile se extind la transportul comercial din vestul Mării Negre, ar putea fi afectată una dintre principalele surse de venit ale Kievului.

Compania de securitate maritimă Ambrey, citată de publicația belgiană, a înregistrat cel puțin 213 atacuri asupra navelor comerciale între iulie și sfârșitul lunii septembrie. Dintre acestea, 88 ar fi fost atribuite Rusiei și 125 Ucrainei. Atacurile ucrainene vizează inclusiv nave asociate flotei fantomă folosite pentru exporturile rusești de petrol.

Perturbarea transportului poate pune presiune pe alimente

Valoarea exporturilor ucrainene de grâu a scăzut de la 5,1 miliarde de dolari în 2021, înaintea invaziei ruse, la 2,6 miliarde de dolari în 2022. În 2024 a revenit la aproximativ 4,45 miliarde de dolari, inclusiv datorită coridorului maritim care urmează coastele României și Bulgariei.

Aproximativ un sfert din grâul exportat la nivel mondial provine din Rusia și Ucraina. Potrivit analizei prezentate de Mediafax, prețul mondial al grâului crește cu aproximativ 15% pe an.

Dacă perturbările transportului maritim continuă, presiunile asupra prețurilor se pot transmite către făină, pâine, cereale și biscuiți, potrivit aceleiași analize.

Într-un subiect economic separat din regiune, grecii propun un coridor industrial comun pentru România, Bulgaria și Grecia, numit Banana Balcanică.