De ce Bruxelles-ul se agită din cauza planurilor Italiei, Germaniei și Austriei privind migranții

Deblocați gratuit Editor’s Digest

Roula Khalaf, redactor al FT, își selectează articolele preferate în acest buletin săptămânal.

Bună dimineața. Ziua de ieri a fost un festival de știri.

Premierul Portugaliei, António Costa, a demisionat după ce procurorii au dezvăluit un scandal de corupție masivă în care este implicat șeful său de cabinet. Acest lucru a torpilat cariera politică a unei persoane considerate anterior drept un potențial candidat pentru unele dintre posturile de conducere ale UE de anul viitor și a lăsat țara în incertitudine.

În plus, un proiect de raport de aderare al Comisiei Europene pentru Ucraina, văzut de Financial Times și care urmează să fie publicat astăzi, recomandă ca statele membre ale UE să sprijine candidatura de aderare a țării la UE – deși cu avertismentul că Kievul ar trebui să adopte mai multe reforme înainte de a stabili o dată de începere a negocierilor.

Astăzi, corespondenții noștri de la Berlin și Roma explică de ce Bruxelles-ul se agită din cauza planurilor Italiei, Germaniei și Austriei de a trimite migranți în țări terțe, iar șeful nostru de birou de la Paris relatează despre o serie de cazuri judiciare legate de corupție care se răsfrâng asupra politicii franceze.

Probleme de externalizare

La numai câteva săptămâni după ce țările UE au ajuns la un compromis privind reforma sistemului de azil, Italia, Germania și Austria avansează cu propriile lor planuri controversate de a trimite solicitanții de azil în țări terțe.

Însă acestea se vor confrunta probabil cu o avalanșă de probleme juridice, scrie Sam Jones și Giuliana Ricozzi.

Context: Italia a anunțat că va procesa cererile de azil ale persoanelor salvate în Mediterana în Albania. De asemenea, Germania ia în considerare posibilitatea de a procesa cererile de azil în afara teritoriului său, după ce Marea Britanie și Austria au anunțat că vor colabora în această privință.

Acordul dintre Italia și Albania a luat prin surprindere Bruxelles-ul. Comisia Europeană a fost informată abia cu aproximativ o oră înainte de a fi anunțat, au declarat oficiali. „Nu-mi place modul în care s-a întâmplat, a fost urât”, a declarat un înalt oficial UE.

Giorgia Meloni, însă, a înlăturat cu veselie îngrijorările. „Am informat Comisia Europeană cu privire la acest plan și nu am primit critici”, a declarat ea pentru ziarul italian Il Messaggero, descriind acordul ca fiind un „model de colaborare”.

Ea a subliniat că centrele de primire finanțate de Italia în Albania vor fi încadrate de funcționari italieni și că „respectarea drepturilor omului este pe deplin garantată”.

Legislația UE privind azilul, inclusiv reforma care este în curs de finalizare de către statele membre și Parlamentul European, prevede că solicitanților de azil „li se permite să rămână în statul membru” pe durata procedurii de azil.

Acest lucru se aplică odată ce persoanele ajung pe teritoriul unei țări UE, inclusiv în apele sale teritoriale. Prin urmare, este probabil ca planul Italiei să încalce legile UE, pe lângă complicațiile din dreptul internațional, deși detaliile sunt încă neclare.

Germania este ceva mai precaută, iar guvernul a promis doar că va lua în considerare un astfel de sistem pentru țările terțe. Ideea a prins contur chiar și în rândul unor lideri verzi și social-democrați, dar guvernul lui Olaf Scholz – deși a pus problema pe masă în mod public – în spatele ușilor închise consideră în continuare că nu este fezabilă.

Obstacolele juridice s-ar putea dovedi insurmontabile, spun experții din ministerele de interne și de justiție. Și chiar dacă nu, există o problemă practică: nicio țară non-UE potrivită nu va face un acord cu Germania.

Potrivit lui Imogen Sudbery, director la Comitetul internațional de Salvare din Bruxelles, propuneri similare din trecut nu au mers mai departe din cauza „numeroaselor defecte din motive morale, juridice și practice”.

„Această decizie dă, de asemenea, o nouă lovitură principiului solidarității, care se află în centrul unui sistem european de azil funcțional”, a declarat Sudbery.

Chart du jour: Sezonul electoral

Țările de Jos merg la urne la sfârșitul lunii. Candidatul nou-venit Pieter Omtzigt și partidul său, Noul Contract Social, cu o vechime de trei luni, se află în prezent în fruntea sondajelor de opinie, ceea ce ar putea să-i deschidă calea spre funcția de prim-ministru.

Ceva e putred

În Franța, o serie de politicieni de profil înalt sunt acuzați în procese separate în această săptămână, aruncând o lumină asupra unui sistem judiciar care, din punct de vedere istoric, a avut dificultăți în a trage la răspundere funcționarii publici, scrie Leila Abboud.

Context: Luni, ministrul în exercițiu al justiției, Éric Dupond-Moretti, a compărut în fața unui tribunal special care se ocupă de acuzațiile de comportament necorespunzător. Ieri, François Bayrou, un politician centrist proeminent și aliat al președintelui Emmanuel Macron, s-a apărat într-un caz în care se pretinde că partidul său a utilizat în mod abuziv fonduri UE prin faptul că i-a pus pe asistenții parlamentari de la Bruxelles să lucreze în Franța.

Iar astăzi, fostul președinte Nicolas Sarkozy se află în fața unui tribunal din Paris pentru a face apel împotriva unei condamnări în 2021 pentru finanțare ilegală a campaniei electorale – doar unul dintre mai multe cazuri de corupție.

Cei trei bărbați neagă orice abatere.

Dar spectacolul i-a determinat pe critici, precum Transparency International, să pună la îndoială eficiența sistemului judiciar în ceea ce privește tratarea celor puternici.

În Franța, politicienii sunt rareori încarcerați pentru infracțiuni și, spre deosebire de alte țări, inculpații sunt considerați nevinovați până la epuizarea tuturor căilor de atac. Având în vedere ritmul lent al proceselor, acest lucru înseamnă că politicienii pot rămâne în funcții sau în poziții importante ani de zile, în timp ce procesul se prelungește.

Fabrice Arfi, un jurnalist de investigație veteran de la Mediapart, a făcut cronica multor astfel de cazuri. Anul trecut, el a scris că există „ceva putred în Franța”. El a adăugat: „Puteți căuta în toate părțile. Nicio altă mare democrație occidentală contemporană majoră nu are un astfel de record”.

Ce trebuie să urmăriți astăzi

1. Comisia Europeană prezintă raportul privind extinderea UE.

2. Eurogrupul se reunește la Bruxelles.

Acum citiți următoarele