Fluviul Dunărea a ajuns la un debit critic de doar 1.500 de metri cubi pe secundă la intrarea în România, în secțiunea Baziaș. Situația a forțat autoritățile să oprească Reactorul 1 al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, în timp ce funcționarea Reactorului 2 depinde direct de nivelul apei din zilele următoare.
Intervenții militare și măsuri de avarie
Pentru a asigura apa necesară răcirii reactoarelor, statul român a apelat la soluții extreme, fără precedent. Armata a detonat controlat stânca Pârjoaia. Iar planul merge mai departe cu scufundarea a patru barje care vor fi ancorate pe fundul apei pentru a bloca parțial brațul Bala. Scopul acțiunii este direcționarea forțată a apei către priza de alimentare a centralei nucleare.
„Miercuri, joi în cel mai fericit caz, Cernavodă ar fi fost oprită”, a declarat ministrul Radu Miruță după operațiunea de detonare a stâncii.
V-ați gândit vreodată că producția de energie a unei țări întregi atârnă de câțiva centimetri de apă pe fundul Dunării? Până la urmă, realitatea din teren ne arată exact acest lucru. Pe fondul acestei crize, au apărut și apeluri publice la economie. „Reduceți voluntar consumul”, a cerut Ilie Bolojan, anunțând măsuri de criză în sectorul energetic.
Cifrele secetei și paradoxul precipitațiilor
Directorul de prognoză hidrologică din cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), Marius Mătreață, a explicat într-un interviu publicat de Adevarul de ce am ajuns în acest punct critic, deși românii au avut parte de destul de multe ploi în prima parte a anului.
„La prima vedere, într-adevăr, pare un paradox”, a explicat specialistul INHGA. El arată că debitul pe sectorul românesc depinde masiv de cantitățile de apă din bazinul superior și mijlociu al fluviului. Acolo nu a plouat o perioadă îndelungată, iar regimul pluviometric a fost sever deficitar tot anul.
Dar cum arată cifrele exacte? În luna mai, debitul a fost de doar 3.000 mc/s, față de media multianuală de 6.600 mc/s. Situația s-a agravat pe parcursul verii. În iunie și iulie, fluviul a curs la sub 49%, respectiv sub 40% din valorile normale.
„Valorile actuale ale debitelor medii zilnice sunt chiar sub cele înregistrate în alți ani foarte secetoși”, a subliniat Mătreață, amintind de crizele hidrologice majore din 1985, 2003 și 2022. Afirmațiile recente din spațiul public (lansate de un europarlamentar care acuză Germania și Austria că ar fi stocat ilegal apă) au fost demontate rapid de hidrolog. Acesta a precizat clar că, la debite atât de mici, volumele nu pot fi modificate mare din lacurile de acumulare, care au la rândul lor rezervele diminuate.
Prognoza pentru luna august
Următoarele zile aduc o nouă scădere. Hidrologii estimează că debitul va coborî la 1.400 mc/s, iar pe 9 și 10 august ar putea atinge un minim absolut de 1.350 mc/s.
Și totuși, există speranțe de redresare. Ploile recente din Austria, unde au căzut peste 15-20 mm, și precipitațiile prognozate pe râul Drava în perioada 6-7 august vor ajuta la refacerea debitelor din bazinul superior.
Dincolo de cifre, efectele în România se vor lăsa puțin așteptate. Creșterea nivelului apei la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, este estimată abia după data de 12 august. Pentru centrala nucleară de la Cernavodă, unda de viitură care să asigure funcționarea în parametri normali ar trebui să se simtă abia în jurul datelor de 16-17 august.
