Vestea bună a venit. Guvernul a reușit să coboare deficitul bugetar cu peste 1% din PIB sub pragul asumat de 8,4%. O performanță care, pe hârtie, ar trebui să bucure investitorii. Prețul, însă, a fost plătit integral de români, care încă se luptă cu dificultățile economice provocate de aceste ajustări fiscale.
Miercuri seară, pe Facebook, premierul Ilie Bolojan a detaliat totul. Disciplina financiară a dat roade. Conform informațiilor din Adevărul, șeful Executivului promite acum că economia se va așeza pe o „bază mai sănătoasă” și se pregătește de o relansare în forță, care se bazează pe un val de fonduri europene.
Cum s-a ajuns aici? Sacrificii și taxe majorate
Nimic nu a fost gratuit. Asta e clar. Pentru a atinge ținta și a recâștiga credibilitate pe piețele financiare, Guvernul a impus măsuri dure în a doua jumătate a anului trecut, inclusiv taxe mai mari. Rezultatul? O contracție economică simțită de toată lumea, direct în portofel.
Bolojan a recunoscut acest lucru fără ocolișuri. „Aceste ajustări au generat o contracţie economică şi au însemnat dificultăţi suplimentare pentru mulţi români”, a precizat prim-ministrul.
O recunoaștere sinceră? Poate. Sau poate doar o pregătire a terenului pentru ce urmează.
Paradoxul investițiilor: 137,5 miliarde de lei, în plină criză
Dar nu s-a tăiat de peste tot. Surprinzător sau nu, premierul insistă că reducerea deficitului nu a sacrificat proiectele mari. Ba dimpotrivă. Investițiile au atins un record absolut: 137,5 miliarde de lei, adică peste 7% din Produsul Intern Brut. Banii europeni au fost piesa de rezistență în acest puzzle complicat.
Motorul principal a fost absorbția fondurilor de la Bruxelles. „Fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, au înregistrat un nivel ridicat de supracontractare, iar proiectele au fost prioritizate”, a explicat șeful Guvernului. Fără acest capital extern, situația ar fi fost, probabil, mult mai rea. Disciplina financiară și tăierea cheltuielilor statului au fost celelalte două piese.
Ținta pentru 2026: Deficit de 6% și inflație de 4%, fără noi taxe
Acum, toate privirile sunt spre viitor. Guvernul muncește la bugetul pentru 2026, pe care Bolojan îl numește „un buget al relansării şi al investiţiilor”, cu o promisiune fermă atașată: gata cu majorările de taxe. O promisiune pe care o țară întreagă o va monitoriza îndeaproape.
Cifrele sunt deja pe masă. „Lucrăm la construcţia bugetului pentru 2026 pe baze realiste. Ţinta de deficit este de puţin peste 6% şi va fi definitivată în perioada următoare. Inflaţia va scădea spre 4%”, a anunțat premierul. Peste 15 miliarde de euro, din PNRR și politica de coeziune, sunt pe țeavă, gata să intre în economie. Banii aceștia, zice Bolojan, „se vor regăsi în infrastructură, economie şi servicii publice mai bune”.
Guvernul își angajează răspunderea. Un pas decisiv
Urmează un pas politic greu. La începutul lunii februarie, Executivul vrea să-și angajeze răspunderea pe un pachet de legi. Miza? Să taie și mai mult din cheltuielile administrative și să dea un impuls relansării economice.
Bugetul de stat vine abia după.
La final, Bolojan e optimist, dar cu picioarele pe pământ. El recunoaște că efectele negative ale austerității încă dor în viața de zi cu zi. Dar promite că, „pe o bază economică mai sănătoasă, economia României va intra pe un traseu de relansare”.
