AEP, condusă de Adrian Țuțuianu, ar putea decide cine intră în jocul politic. Ce riscă partidele noi și opoziția

Partidele politice nu ar mai merge la Tribunalul București pentru înființare, ci la un complet de cinci angajați ai AEP. Hotărârea finală ar fi dată de conducerea instituției. Această schimbare contează direct pentru orice formațiune nouă sau existentă, deoarece aceeași autoritate ar aproba și alianțele politice și ar putea iniția procedura de dizolvare.

Proiectul aflat în transparență schimbă centrul de decizie din zona judecătorească într-o instituție administrativă. Aceasta este condusă acum de Adrian Țuțuianu, politician afiliat PSD, partid aflat la guvernare. USR susține că puterea de a decide cine intră și cine rămâne în competiția politică se mută la AEP.

Cum ar funcționa aprobarea și respingerea partidelor

Concret, cererea de înființare a unui partid nu s-ar mai judeca la Tribunalul București. Ea ar ajunge la un complet de cinci angajați AEP, iar decizia ar fi luată de conducerea autorității. Pentru alianțele politice, proiectul prevede aceeași procedură de aprobare la AEP, inclusiv posibilitatea de respingere dacă denumirea „creează confuzie”.

Alexandru Dimitriu a legat explicit această prevedere de negocierile dintre partide. „Alianța politică, adică exact vehiculul prin care USR și PNL ar putea merge împreună, trece prin aceeași procedură și poate fi respinsă de AEP, inclusiv pentru că denumirea ei «creează confuzie». Iar orice schimbare în alianță produce efecte abia după ce o publică AEP, deci Țuțuianu decide și dacă, și când”, a declarat Alexandru Dimitriu, deputat USR, pe pagina sa de Facebook.

AEP ar putea porni și dizolvarea unui partid

Proiectul îi permite AEP să se autosesizeze pentru dizolvarea unui partid pe motive precum activitatea „contrară ordinii publice” sau nerespectarea scopului din statut. În plus, o întârziere la depunerea statutului modificat poate deveni motiv de dizolvare. Aceasta transformă o chestiune procedurală într-o consecință ce poate scoate din joc o formațiune politică.

Deputatul USR a indicat și articolul pe care îl consideră cel mai sever. „Cireașa e la articolul 56: dacă îți modifici statutul și nu depui hârtia la AEP ori ți se respinge, AEP dispune dizolvarea partidului «întrucât scopul sau activitatea acestuia au devenit ilicite ori contrare ordinii publice». Nu trebuie să faci nimic ilegal, e destul să întârzii un document ca legea să decidă că ai devenit un pericol pentru ordinea publică”, a precizat Alexandru Dimitriu, deputat USR, pe pagina sa de Facebook.

Toate partidele trebuie validate de AEP în 6 luni

Presiunea nu ar fi doar pentru partidele noi. Potrivit deputatului USR Alexandru Dimitriu, articolul 74 din proiect obligă toate partidele existente să obțină o validare de la AEP în termen de șase luni. Formațiunile deja înregistrate ar trebui, așadar, să treacă printr-o nouă verificare administrativă, nu doar cele care se înființează de acum înainte.

Potrivit Digi24, AEP susține că proiectul urmărește să reformeze legea partidelor după standarde europene. De asemenea, dorește să mute procedurile de înregistrare în responsabilitatea sa, cu digitalizare și cu păstrarea controlului judecătoresc.

„Proiectul legii partidelor politice urmărește un echilibru între autonomia partidelor și cerințele de transparență, integritate și protecție a drepturilor politice. Proiectul mută legea partidelor de la un cadru centrat pe înregistrare și reguli generale la unul care reglementează întregul ciclu de viață al partidului, cu mai multă transparență, democrație internă, protecție a membrilor, disciplină financiară și digitalizare, păstrând însă autonomia politică a formațiunilor și controlul instanțelor.”

Din forma prezentată până acum, proiectul mută la AEP etapele decisive pentru partide și alianțe: înființarea, modificările care produc efecte și declanșarea dizolvării. Pentru pluralismul politic, efectul practic este că aceeași instituție ar putea decide cine se organizează și cine poate continua să funcționeze.