Lucrările de restaurare de la Castelul Corvinilor, începute în 2019, continuă să scoată la iveală surprize. Săpăturile preventive recente din spatele monumentului au dezvăluit fragmente de piese ceramice din epoca fierului și un vas ceramic, aducând la lumină o lume care a existat cu mult înaintea Huniazilor.
Vestigii din Epoca Fierului
Pantele Dealului Sânpetru, alese strategic în secolul al XV-lea pentru ridicarea castelului, au fost locuite de peste trei milenii. Reprezentanții Muzeului Castelului Corvinilor confirmă importanța zonei. „Hunedoara, și în special zona din jurul Castelului Corvinilor, este una bogată în descoperiri arheologice, fiind intens locuită încă din Paleolitic. Cercetările arheologice în curs de desfășurare, ca urmare a etapei a doua de restaurare a castelului, parte a unui proiect accesat de Primăria Hunedoara prin PNRR, au scos la lumină contexte arheologice și obiecte din prima epocă a fierului – Hallstatt”, arată muzeul. E drept că primele așezări importante datează din secolele VIII-VII î.Hr.
Până la urmă, de ce s-a tot locuit aici? Explicația stă în resursele valoroase: aur aluvionar în râurile Cerna și Zlaști, zăcăminte de fier la Teliuc și Ghelari, cupru în zona Hațegului, dar și păduri și terenuri fertile.
Necropola dacică de pe Dealul Sânpetru
Iar moștenirea dacică este poate cea mai spectaculoasă. În anii 2000, arheologii au descoperit pe pantele dealului o necropolă unde se aflau cel puțin 30 de depuneri cu rămășițele a peste 50 de defuncți, majoritatea copii. Mormintele, datate în jurul secolului I d.Hr., arată că trupurile erau fie incinerate, fie îngropate direct în pământ, alături de obiecte de preț din bronz, argint, sticlă și chiar aur. Un mormânt anume a atras atenția: conținea o urnă cu cenușă, îngropată alături de sica – pumnalul dacic – și lancea defunctului.
Unii oameni de știință cred chiar că așezarea dacică de aici ar fi fost însăși cetatea Singidava, menționată pe hărți antice. Arheologul Tiberiu Mariș, fost director al muzeului, descria în anii ’80 și ’90 platforma strategică a așezării. „Culmea acestui deal a fost nivelată artificial, realizându-se o platformă ovală, cu axa longitudinală de peste 300 de metri. Această platformă, situată la o înălțime de 318 metri, mărginită de prăpăstii abrupte, era un punct strategic ideal, desăvârșit”, nota acesta.
Urme romane și fortificații medievale
Dar povestea nu se oprește aici. Prezența romană este atestată încă din secolul al XIX-lea. Într-o publicație din 1865, istoricul Károly Torma descria trei fragmente de monumente funerare romane, descoperite în 1863. „Aceste trei monumente funerare inscripționate au fost, probabil, dezgropate din ruinele unei așezări romane existente pe Dealul Sânpetru și folosite ca ornamente pentru pavilionul de vară aflat în grădina castelului de la Vajda-Hunyad”, arăta Torma, referindu-se la castel prin vechea denumire maghiară a Hunedoarei (Vajda-Hunyad).
Mult mai recent, în 2016, au fost găsite și vestigiile unui turn roman din secolul al II-lea. Peste aceste ruine, la sfârșitul secolului al XI-lea, a fost ridicată o fortificație medievală impresionantă din lemn, pământ și piatră.
De la grote preistorice la buncăr antiatomic
Dealul Sânpetru este un adevărat mozaic istoric. Pe lângă vestigiile dacice și romane, aici se găsesc și grote locuite încă din preistorie. În secolul XX, peisajul a fost completat cu trasee de funicular, cimitirele evreiesc și reformat, construcții hidrotehnice și două relee de telefonie, instalate în anii ’80 și în anii 2000.
Și, stai puțin, asta nu e tot.
Sub deal, la doar câteva sute de metri de castel, se ascunde un adăpost antiatomic săpat în anii ’50, ale cărui galerii subterane au forma literei H.
Castelul Corvinilor, ridicat la mijlocul secolului al XV-lea de Ioan de Hunedoara, rămâne cea mai impunătoare construcție. Proiectul de restaurare, finanțat de Uniunea Europeană, trebuie finalizat în 2026, dar monumentul a rămas deschis turiștilor, la fel ca și grădina și misteriosul Deal Sânpetru din spatele său.
