La cimitirul Mitinskoye din nord-vestul Moscovei, 23 de morminte proaspete, aliniate chiar la intrarea principală, spun o poveste nerostită oficial. Nu există niciun semn care să-i identifice pe cei îngropați drept victime ale dezastrului nuclear de la Cernobîl, însă toate datele deceselor sunt ulterioare zilei de 26 aprilie 1986.
Morminte identice și spații goale
Fiecare mormânt are flori pe movila de pământ și o bordură de beton. Muncitorii, lucrând într-o burniță constantă, montează pietre funerare identice din marmură, cu numele victimelor, data nașterii și data morții inscripționate cu litere aurii. Pe unele morminte încă stau semne temporare, scrise de mână. Dar cel mai sinistru detaliu este altul. Spațiile goale dintre morminte, lăsate parcă deliberat, indică faptul că se așteaptă și mai multe decese.
Un oficial al cimitirului, care a refuzat să-și dea numele, a confirmat că parcela este destinată celor care au murit în urma accidentului nuclear. Întrebat câți vor mai fi aduși, a răspuns scurt: „Vor fi aduși toți aici”. A refuzat însă să spună câte decese au avut loc în total.
Pompierii eroi, printre victime
Șase dintre pietrele funerare poartă numele unor pompieri pe care presa sovietică i-a identificat deja ca fiind victime ale radiațiilor de la Cernobîl. Pe mormintele lui Viktor Kibenok, Vladimir Pravik, Nikolai Vashchuk, Vasily Ignatenko, Vladimir Tishchura și Nikolai Titenok sunt gravate stele de aur și gradele militare pe care le dețineau în brigada care a răspuns prima la accident.
Ultimul bilanț oficial, comunicat pe 5 iunie, vorbea de 26 de persoane decedate, inclusiv două ucise în timpul incendiului și exploziei inițiale. Unul dintre ei, Valery Khodemchuk, un muncitor de la centrală, va fi înhumat pentru totdeauna în reactorul numărul 4, deoarece trupul său nu a fost niciodată recuperat. Un alt bărbat, Vladimir Shashenok, a fost ucis pe loc și îngropat într-un sat din apropierea centralei.
Avertismentul medicului american
Numai că lucrurile stau, se pare, mult mai rău. Doctorul Robert Gale, un specialist american în măduvă osoasă care a ajutat medicii sovietici să trateze bolnavii (cei mai mulți aduși la un spital din Moscova), a declarat că probabil vor mai exista decese printre cele 55 sau 60 de persoane aflate încă în stare gravă.
La cimitirul Mitinskoye, această predicție sumbră prinde contur. Cincisprezece morminte formează un rând în spatele parcelei. Un al doilea rând are opt morminte, cu un gol care ar putea găzdui încă șapte.
Muncitorii de la cimitir au refuzat să spună când au avut loc înmormântările sau dacă ritualurile au fost separate pentru fiecare victimă.
„Erau atât de tineri”
Pe fiecare movilă de pământ sunt așezate cu grijă buchete de flori roșii și roz, lăsate de rude. O femeie în vârstă, care vizita o altă zonă a cimitirului, a comentat scena. „Este foarte trist, erau atât de tineri”, a spus ea. „Au fost aduși aici pentru a fi tratați în spitale, dar nu au putut fi trimiși acasă pentru a fi îngropați.”
Și are dreptate. V-ați gândit vreodată cum e să nu-ți poți îngropa copilul acasă? O zonă de excludere a fost trasată în jurul centralei nucleare, iar toți locuitorii din zonă au fost evacuați, făcând imposibilă orice ceremonie funerară locală.
Încercarea de a documenta situația s-a lovit de un zid. Oficialii cimitirului au confiscat notițele și filmele a doi jurnaliști occidentali, spunând că reporterii au nevoie de permisiune pentru a vizita cimitirul. Un polițist a confirmat că accesul este interzis tuturor, cu excepția membrilor familiei, și că este necesară o permisiune specială de la autoritățile locale pentru a copia numele de pe pietrele funerare sau pentru a face fotografii. Până la urmă, oficialul i-a escortat pe cei doi reporteri la morminte, cu condiția să nu ia notițe și să nu fotografieze.
