Dronele rusești au blocat traficul pe Podul de Sud și l-au restricționat pe Podul Nordic din Kiev

Jumătate de milion de oameni din cartierele rezidențiale de pe malul stâng traversează zilnic fluviul spre malul drept, unde se concentrează o mare parte din instituțiile statului și din companii, potrivit Adevărul.ro, care citează New York Times.

De aceste legături depinde și transportul alimentelor, utilajelor și altor echipamente. Niprul străbate Ucraina de la nord la sud și împarte țara în două, iar închiderea podurilor ar lăsa puține variante de ocolire.

Avarierea structurilor de susținere ar putea impune închideri fără termen

Construcțiile masive din beton sunt greu de distrus complet printr-o singură lovitură. Atacurile pot însă afecta structurile de susținere, obligând autoritățile să restricționeze sau să închidă circulația pe termen nelimitat pentru a preveni o posibilă prăbușire.

Evaluarea New York Times, citată de Adevărul.ro, este că o asemenea situație ar crea dificultăți majore de transport și aprovizionare atât pentru Kiev, cât și pentru restul țării.

În cele trei zile de atacuri, circulația a fost afectată astfel:

• Joi, 1 octombrie, două drone au căzut în apropierea unui stâlp care susține Podul de Sud. Circulația metroului și a mijloacelor de transport public de la suprafață a fost oprită.
• Vineri, 2 octombrie, Podul de Sud a fost lovit de alte două ori, iar traficul a fost întrerupt complet. Mai târziu, administrația metroului a anunțat că este pregătită să reia circulația pe pod pe durata alertelor de nivel galben.
• Sâmbătă dimineață, 3 octombrie, o dronă a produs avarii carosabilului și rețelei de troleibuz de pe Podul Nordic. Timp de câteva ore au fost impuse restricții, iar troleibuzele au circulat pe rute ocolitoare. Ulterior, traficul a fost reluat.

Atacurile au continuat în noaptea de sâmbătă spre duminică

Kievul a fost vizat în repetate rânduri de drone rusești în noaptea de 3 spre 4 octombrie și în dimineața de duminică, 4 octombrie. Alerta aeriană a fost declarată de șase ori în acest interval din cauza amenințării dronelor.

Primarul Kievului, Vitali Klîciko, a anunțat că fragmentele căzute în raionul Desnianski au provocat un incendiu pe teritoriul unei clădiri nelocuite.

„În raionul Dniprovski, fragmente de dronă au căzut pe acoperișul unei case, dar nu s-a declanșat un incendiu. De asemenea, în acest raion au căzut fragmente pe un teren deschis, lângă un drum. Tot fără incendiu”, a declarat Klîciko despre urmările atacurilor în raionul Dniprovski.

Loviturile vizează și infrastructura aflată departe de front

Podurile sunt cele mai recente ținte ale atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene din afara zonei frontului. În ultimele săptămâni au fost lovite depozite, trenuri, centre de date, depozite de medicamente și întreprinderi metalurgice.

Potrivit Adevărul.ro, Rusia intenționează să intensifice în această iarnă și atacurile asupra sistemului energetic ucrainean. Oficiali ucraineni și experți militari spun că loviturile urmăresc afectarea economiei și îngreunarea aprovizionării armatei, precum și înrăutățirea vieții populației pentru a-i slăbi voința de a continua lupta.

Ucraina a trecut prin atacuri similare după începutul invaziei la scară largă, în 2022. Lipsa sistemelor de apărare antiaeriană și creșterea stocurilor de armament ale Rusiei o fac acum mai vulnerabilă, potrivit evaluării New York Times preluate de Adevărul.ro.

Loviturile date de Ucraina împotriva podurilor rusești nu au avut toate același efect. În cazul Podului Kerci, legătura dintre Rusia și Crimeea, anexată ilegal, circulația a fost întreruptă temporar de mai multe ori după atacuri, dar funcționarea podului nu a încetat complet.

La Kiev, autoritățile vor să amenajeze treceri de rezervă pe pontoane peste Nipru, a anunțat ministrul ucrainean pentru Reconstrucție, Infrastructură și Transport, Mîkola Kalașnik. Dacă podurile principale vor fi avariate, aceste treceri ar urma să ofere o rută alternativă între cele două maluri.