Elveția organizează pe 14 iunie un referendum decisiv pentru a stabili dacă își va limita populația maximă la 10 milioane de locuitori. Măsura a declanșat o alertă majoră în mediul de afaceri, unde marii angajatori avertizează că tăierea accesului la forța de muncă străină va lovi direct în inima economiei naționale.
Ce arata sondajele inainte de votul decisiv
Susținătorii acestei limitări (o inițiativă promovată intens de Partidul Popular Elvețian – SVP) reclamă că infrastructura locală și transportul public sunt suprasolicitate, chiriile au explodat, iar criminalitatea este în creștere. Populația elvețiană a ajuns deja la 9,1 milioane până la sfârșitul anului 2025, o creștere masivă de la cele 7,3 milioane înregistrate în 2002, momentul în care a intrat în vigoare libera circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană. Astăzi, străinii reprezintă aproape 28% din totalul locuitorilor.
„Elveția este o țară mică, cu un teritoriu limitat, și a înregistrat cea mai mare creștere demografică în ultimii ani”, a declarat deputatul SVP Yvan Pahud.
Dar angajatorii văd situația complet diferit. Într-o analiză publicată recent de Hotnews, antreprenorii locali atrag atenția asupra unui potențial șoc economic masiv în cazul în care propunerea trece de votul popular.
„În calitate de cetățean elvețian, sunt foarte îngrijorat pentru viitorul țării noastre și pentru prosperitatea ei”, a declarat Martin von Moos, directorul general al hotelurilor de lux Belvoir din Ruschlikon și Sedartis din Thalwil. Acesta a explicat că aproape jumătate din cei 115 angajați ai săi provin din afara țării. „Dacă am pierde tot personalul nostru străin, hotelul pur și simplu nu ar mai funcționa”, a subliniat el.
Miliarde de franci pierduti si riscul pentru muncitorii europeni
Dacă inițiativa strânge majoritatea voturilor, guvernul de la Berna intră sub presiune imediată. Conform textului, dacă populația depășește 9,5 milioane de locuitori, prag estimat pentru anul 2031, executivul trebuie să ia măsuri de frânare. Iar la atingerea pragului de 10 milioane, preconizat pentru 2042, Elveția ar fi obligată legal să denunțe acordurile internaționale care încurajează creșterea demografică, inclusiv libera circulație cu UE.
Ce înseamnă asta concret pentru românii care lucrează acolo sau vizează salarii vestice? Până la urmă, blocarea granițelor elvețiene ar tăia complet accesul cetățenilor comunitari la una dintre cele mai puternice piețe ale muncii de pe continent.
Giganții corporativi elvețieni precum Roche, Nestle, ABB, UBS și Novartis critică deschis plafonul impus.
„Respingem inițiativa”, a transmis compania Roche, adăugând că un vot afirmativ ar pune în pericol acordurile cu UE și ar agrava lipsa de personal. „Companiile depind de accesul la muncitori calificați, în special din UE”, a precizat reprezentantul gigantului farmaceutic.
Iar avertismentele vin din toate sectoarele. Molecular Partners, o companie de biotehnologie cu sediul la Zurich unde peste jumătate din personal este străin, se plânge deja de deficitul de candidați. „S-ar putea să fim nevoiți să mutăm activitățile în afara Elveției”, a declarat un reprezentant al firmei.
Cifrele vorbesc de la sine.
Dacă Berna renunță la acordurile bilaterale, creșterea economică a țării între 2028 și 2045 ar fi cu 7,1% mai mică, a calculat Claude Maurer, economist-șef la institutul de cercetare BAK Economics. Tradus în bani, asta echivalează cu o gaură de 685 de miliarde de franci elvețieni (867 de miliarde de dolari).
O tara care imbatraneste rapid
Dincolo de calculele financiare reci, Elveția se confruntă cu o problemă demografică severă, la fel ca restul Europei. Datele Oficiului Elvețian de Statistică arată clar că, până în 2055, ponderea populației active (20-64 de ani) va scădea de la 60% la 56%. În același timp, segmentul persoanelor de peste 65 de ani va urca la 27%, de la 21% în prezent.
Să fim serioși, fără forță de muncă externă, inovația frânează brusc. Un studiu realizat în 2023 de Avenir Suisse a demonstrat că 39% dintre fondatorii de companii din Elveția erau cetățeni străini.
Rudolf Minsch, economist-șef al asociației de afaceri Economiesuisse, a taxat dur propunerea, numind-o o „încercare populistă” de a rezolva probleme complexe printr-o limită simplistă și artificială. „Vinde iluzia unui prânz gratuit și nu va rezolva problemele noastre legate de locuințe sau trafic”, a spus Minsch.
Și totuși, inițiatorii își apără proiectul. Thomas Matter, parlamentar SVP și bancher, a respins îngrijorările economiștilor pe care le consideră alarmiste. El susține că doar unul din zece imigranți este un lucrător cu competențe cu adevărat căutate pe piață.
„Nu suntem împotriva imigrației, dar aceasta trebuie să fie moderată și controlată, astfel încât să aducem oamenii potriviți”, a explicat Matter. „Înainte aveam o imigrație calitativă, acum avem o imigrație cantitativă. Elveția are aceeași suprafață ca în 1848, iar tot mai mulți oameni trăiesc în același spațiu.”
Reprezentanții industriei ospitalității nu se lasă însă convinși. „Noi numim această inițiativă un lup în blană de oaie. Este un mesaj simplu, dar ascunde consecințe grave”, a punctat hotelierul Martin von Moos.
Cel mai recent sondaj arată o societate profund divizată înaintea votului: 47% dintre cetățeni sunt în favoarea limitării populației, în timp ce 52% se declară împotrivă.
