Epidemie de rujeolă în Londra. Cât de pregătită este România pentru un scenariu

Focarul din Londra, în cifre

Situația din capitala britanică s-a agravat la începutul acestui an. Între 1 ianuarie și 9 februarie 2026, în Anglia au fost confirmate în laborator 96 de cazuri de rujeolă, potrivit ultimelor date de la Agenția de Securitate Sanitară din Marea Britanie (UKHSA). Epicentrul este clar: nord-estul Londrei. Peste o treime din totalul cazurilor, mai exact 34, au fost înregistrate doar în cartierul Enfield, o zonă cu una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din țară. Aici, doar 64,3% dintre copiii de 5 ani primiseră ambele doze de vaccin ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) în perioada 2024-2025, mult sub ținta de 95% recomandată de Organizația Mondială a Sănătății pentru a preveni izbucnirea focarelor.

Rapoartele din presa britanică, citând avertismentele medicilor de familie, vorbesc despre peste 60 de copii infectați în școlile din cartierele Enfield și Haringey. Unii dintre ei au avut nevoie de spitalizare. Dudu Sher-Arami, directorul de sănătate publică din Enfield, a trimis o scrisoare fiecărui părinte din zonă, avertizând că focarul reprezintă o „amenințare serioasă”. Complicațiile bolii sunt severe. „Știm că rujeola are complicații foarte grave. Poate provoca surditate. Poate provoca leziuni cerebrale, iar unul din cinci copii poate avea nevoie de tratament spitalicesc”, a declarat Sher-Arami.

Reacția autorităților: campanie națională și un nou vaccin

Guvernul britanic a reacționat rapid. Pe 16 februarie a fost lansată o nouă campanie națională de imunizare, cu un mesaj direct: „Stay Strong, Get Vaccinated” (Fii puternic, vaccinează-te). Campania, care include spoturi TV, conținut pe rețelele sociale și parteneriate cu forumuri pentru părinți precum Mumsnet, îi vizează direct pe părinții copiilor cu vârste între 0 și 5 ani. Miza este uriașă. Oficialii estimează că vaccinarea de rutină a copiilor previne anual în Anglia aproximativ 5.000 de decese și peste 228.000 de spitalizări.

„Vaccinarea este unul dintre cele mai mari succese de sănătate publică ale timpului nostru”, a declarat Dr. Zubir Ahmed, Ministrul Inovării și Siguranței în Sănătate, subliniind urgența de a acționa acum, când ratele de vaccinare sunt în scădere. Problema nu este nouă. Dr. Gayatri Amirthalingam, director adjunct pentru imunizare la UKHSA, vorbește despre „un deceniu de scădere a ratelor de vaccinare”, care a lăsat mulți copii neprotejați.

Pe lângă campania de informare, autoritățile au introdus în programul național de imunizare vaccinul combinat MMRV, care oferă protecție nu doar pentru rujeolă, oreion și rubeolă, ci și pentru vărsat de vânt (varicelă), totul într-o singură injecție. Vaccinul este gratuit prin sistemul național de sănătate (NHS), eliminând o barieră financiară importantă, în condițiile în care un curs complet de vaccinare anti-varicelă în sistem privat costă în jur de 150 de lire sterline.

Dezinformarea, un virus mai rapid decât rujeola

În spatele cifrelor și al campaniilor stă un inamic mai greu de combătut: dezinformarea. Scăderea încrederii în vaccinuri este un fenomen global, alimentat de teorii ale conspirației și declarații iresponsabile. Recent, președintele american Donald Trump a readus în discuție legătura, demontată științific, dintre vaccinul ROR și autism, sugerând că dozele ar trebui administrate separat, nu combinat. Astfel de afirmații, venite de la cel mai înalt nivel, au un ecou puternic și în România, unde sentimentul anti-vaccin este prezent.

Prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, bioetician și fost președinte al Colegiului Medicilor din România, a explicat pentru Gândul complexitatea situației. El a amintit de un studiu retras care lega aluminiul din ROR de autism și de presiunile existente în lumea științifică.

„Există o presiune în lumea științifică împotriva acestor, să spunem, opinii care merg împotriva curentului. Pe de o parte, responsabilitatea celor care aprobă politicile de vaccinări, Doar că orgoliul celor care le aplică și imposibilitatea de a recunoaște că uneori se poate greși. Dar, dacă se greșește există și o responsabilitate. Și atunci frica de această responsabilitate trezește o reacție puternică de a împiedica să se afle adevărul.”

Ce urmează? Lecții pentru România

Focarul de la Londra nu este un incident izolat, ci simptomul unei probleme mai adânci. Marea Britanie a pierdut statutul de țară care a eliminat rujeola încă din 2024, după ce s-au înregistrat peste 2.900 de cazuri, cel mai ridicat nivel din ultimele decenii. Este o poveste despre cum progrese de zeci de ani în sănătatea publică pot fi anulate în doar câțiva ani de ezitare și dezinformare.

Este România ferită de un astfel de scenariu? Fără date concrete despre ratele de vaccinare la nivel național în sursele disponibile, un răspuns cert este imposibil. Însă vulnerabilitatea la dezinformare este evidentă. Cazul britanic oferă câteva lecții clare. În primul rând, monitorizarea constantă a ratelor de acoperire vaccinală la nivel local este esențială pentru a identifica din timp zonele de risc, așa cum este Enfield în Londra. În al doilea rând, o campanie de informare proactivă, transparentă și constantă, care să ofere părinților informații clare și de încredere, este singura contrapondere eficientă la valul de știri false. Răspunsul autorităților britanice, deși reactiv, arată calea de urmat: comunicare directă și eliminarea barierelor de acces la vaccinare. Pentru România, lecția de la Londra este că prevenția, atât medicală, cât și informațională, este infinit mai simplă și mai ieftină decât gestionarea unei crize de sănătate publică în plină desfășurare.