O explozie puternică, urmată de un incendiu, a avut loc luni seară, 20 aprilie, la CET București Vest, lăsând zone întinse din Capitală și Ilfov în beznă. La revenirea curentului, după doar câteva secunde, unii bucureșteni s-au trezit cu o surpriză extrem de periculoasă în prize: valori ale tensiunii care au atins și 275 de volți.
Trei transformatoare mistuite de flăcări
Deflagrația s-a produs în jurul orei 23:00 și a afectat grav infrastructura centralei. Evaluările finale ale ISU București-Ilfov arată că incendiul a cuprins în total trei transformatoare electrice, două mari și unul de dimensiuni mai reduse. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat inițial că „incendiul a distrus transformatoarele de 110/6 kV destinate alimentării serviciilor interne ale centralei”. Ulterior, șeful DSU, Raed Arafat, a confirmat că pompierii au stins și un al treilea transformator, „mai mic”.
Iar amploarea incendiului a fost dată de cantitatea uriașă de ulei folosit pentru răcire. Fiecare dintre cele două transformatoare mari conținea aproximativ 30 de tone de ulei, motiv pentru care a fost necesară intervenția cu autospeciale cu spumă și azot. Potrivit ELCEN, totul a pornit de la o defecțiune în sistemul electric dintr-o stație internă a centralei.
Peste 2.200 de blocuri, fără apă caldă
Pe lângă pana de curent, explozia a lăsat un număr uriaș de bucureșteni și fără apă caldă. Datele actualizate pe 21 aprilie indicau aproximativ 2.200 de blocuri afectate. Cum vine asta? Ei bine, CET-urile funcționează pe principiul cogenerării, adică produc simultan atât energie electrică, cât și energie termică (agentul termic pentru apă caldă și căldură) folosind aceeași sursă de combustibil.
Avaria a scos din funcțiune o unitate de producție cu o putere instalată de 186 MW, capacitate care în mod normal poate asigura consumul pentru 150.000 până la 250.000 de locuințe.
Sistemul care a prevenit un blackout general
V-ați întrebat de ce pana de curent a durat atât de puțin? În multe zone, întreruperea a fost de doar 3-4 secunde.
Acesta a fost timpul de reacție al sistemelor automate de protecție. Echipamentele de tip AAR (Anclanșarea Automată a Rezervei) au detectat scurtcircuitul, au izolat automat centrala avariată de sistemul energetic național și au comutat alimentarea pe linii de rezervă din infrastructura Transelectrica. o procedură care a prevenit propagarea avariei și un posibil blackout generalizat.
Misterul tensiunii-record, explicat
Dar revenirea rapidă a curentului a venit cu o problemă majoră. Mai mulți consumatori au raportat valori de 260-275 de volți în prize, o supratensiune care poate distruge iremediabil aparatura electrocasnică. Fenomenul a fost generat de o suprapunere de factori tehnici.
Primul factor este cunoscut drept „Pierderea de sarcină” (Load Rejection). Decuplarea bruscă a unui număr mare de consumatori din cauza avariei a creat un surplus de energie în rețea, ceea ce duce la creșterea tensiunii.
Al doilea factor ține de timpul de răspuns al echipamentelor. Transformatoarele din rețeaua de distribuție folosesc niște comutatoare de ploturi pentru a regla tensiunea la valoarea standard de 230V. Numai că aceste sisteme sunt mecanice și au nevoie de un anumit interval de timp pentru a face ajustarea, interval în care tensiunea mult mai mare din rețeaua de transport a ajuns direct în casele oamenilor.
