Noul șef al Rezervei Federale din Statele Unite a decis menținerea dobânzii de referință la nivelul cuprins între 3,5 și 3,75%. Kevin Warsh schimbă radical tonul băncii centrale și pune accentul pe inflație, lichiditate și comunicarea directă cu piețele financiare.
Noua strategie a băncii centrale americane
Iar schimbarea de gardă de la Washington nu vine fără tensiuni interne. Fostul președinte al instituției, Jerome Powell, rămâne membru în Comitetul Guvernatorilor. Mesajul actualei conduceri arată clar că Powell nu se va opune noilor politici și nu va folosi influența sa pentru a crea o grupare „de rezistență”.
Dar presiunea politică este uriașă. Kevin Warsh are susținerea președintelui Trump, un lider recunoscut pentru dorința de a ieftini costul creditării. Până la urmă, piețele așteptau să vadă dacă noul șef cedează sau nu. La prima sa conferință de presă, Warsh a evitat să se angajeze ferm pe o traiectorie de creștere a ratelor, dar a insistat puternic asupra inflației.
Conform datelor platformei FedWatch, piețele au reacționat imediat. Șansele de a vedea dobânda de referință între 4 și 4,25% în luna decembrie au ajuns la aproape 1/3, comparativ cu 1/7 cu doar o zi înainte. Warsh a surprins audiența și a precizat că nu va publica propriile prognoze reprezentate grafic prin puncte referitoare la inflație, PIB și ratele dobânzilor.
Cele cinci grupuri de acțiune anunțate la Washington
Noul lider al băncii centrale a adus un termen nou în vocabularul oficial al instituției. A anunțat crearea a 5 grupuri de acțiune, „task force” fiind expresia dominantă a conferinței sale.
Într-o analiză publicată recent de Adevarul, se arată că aceste grupuri vor analiza direcții esențiale pentru economia globală. Vorbim despre modul în care comunică banca centrală, administrarea activelor, sursele de date economice (cu accent pe indicatori în timp real, nu pe datele clasice privind PIB-ul sau numărul de angajați), productivitatea și piața muncii, plus cadrul de analiză a inflației.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei din România?
Deciziile luate peste ocean ne lovesc direct. Când Fed menține dobânzile sus sau dă semnale că le va crește, dolarul se întărește automat în fața leului (care este strâns legat de evoluția euro). Românii simt imediat asta la pompa de benzină și la toate produsele electronice, utilajele sau materiile prime importate din afara spațiului comunitar european.
În plus, Warsh a menționat că ar prefera să „asculte” semnalele oferite de burse, în loc să urmărească efectele discursurilor oficialilor asupra pieței. El așteaptă și concluziile unor studii viitoare despre efectele AI asupra productivității.
Ce se întâmplă cu dobânzile și inflația
Cifrele americane arată o inflație de 4,2%, un vârf al ultimilor 3 ani atins în luna mai, în timp ce inflația de bază (fără alimente și energie) se situează la 2,9%.
Scăderea rapidă a prețului petrolului oferă însă o gură de oxigen. Dacă acordul de pace din Orientul Mijlociu rezistă, misiunea Fed devine mult mai ușoară. Banca centrală ar putea opta fie pentru o ridicare marginală și temporară a dobânzilor, fie pentru renunțarea totală la ele. Totuși, pe termen lung, retragerea banilor injectați prin programele QE va juca un rol decisiv. O ajustare prin scăderea activelor ar diminua lichiditatea care a apreciat acțiunile, iar volatilitatea ar crește masiv.
Consultantul de strategie XTB România, Claudiu Cazacu, a explicat impactul acestor mutări. Expertul a precizat că „transformări majore au început deja”.
„Suntem într-o etapă preliminară, dar ipoteza este de luat în seamă”, a declarat Claudiu Cazacu, adăugând că „mandatul lui Kevin Warsh anunță schimbări de amploare pentru investitori, traderi și cea mai mare economie a lumii, în ansamblu”.
Următoarea ședință de politică monetară a Rezervei Federale, unde se va decide dacă dobânda urcă spre pragul de 4,25%, este programată pentru luna decembrie.
