Guvernul a pus pe masă un nou stimulent pentru companiile care investesc în cercetare-dezvoltare: un credit fiscal direct de 10%. Măsura vine să completeze un pachet de facilități deja existent, dar care funcționa mai degrabă ca o deducere suplimentară, nu ca o reducere directă a taxei datorate. Mutarea semnalează o accelerare a eforturilor de a sprijini inovația, un domeniu în care România încearcă să recupereze decalaje majore. Ce înseamnă exact acest credit, cum se cumulează cu scutirea de impozit pe salarii și care este strategia mai largă a statului, atât pentru mediul privat, cât și pentru administrația publică.
De la deducere la credit fiscal direct
Până acum, sprijinul principal pentru activitățile de cercetare-dezvoltare (R&D) venea sub forma unei deduceri suplimentare. Concret, companiile puteau scădea din baza impozabilă 50% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru proiectele de R&D. La o cotă standard de impozit pe profit de 16%, acest mecanism se traducea într-o economie reală de 8% din costurile cu cercetarea. Un calcul simplu arată că la cheltuieli eligibile de 1 milion de lei, o firmă economisea efectiv 80.000 de lei din impozitul pe profit.
Noul credit fiscal de 10% schimbă regulile jocului. Deși normele de aplicare nu au fost încă publicate, un credit fiscal se aplică, de regulă, direct asupra impozitului datorat, fiind un mecanism mult mai transparent și mai avantajos decât o deducere. Problema este cum se vor cumula cele două facilități. Vor funcționa în paralel sau noul credit îl va înlocui pe cel vechi? Răspunsul la această întrebare va determina impactul real al măsurii în buzunarele companiilor. Complexitatea a fost vizibilă și în trecut, când Guvernul a fost nevoit să modifice Codul Fiscal prin OUG 115/2024 pentru ca firmele plătitoare de impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA) să poată beneficia în continuare de deducerea pentru R&D.
Salariile din R&D, încă un paradis fiscal
Pe lângă sprijinul acordat direct companiilor, statul menține o facilitate extrem de atractivă pentru angajați. Veniturile din salarii obținute din activități de cercetare-dezvoltare sunt complet scutite de la plata impozitului pe venit de 10%. Acesta este un avantaj major, care diferențiază sectorul R&D de alte domenii care au beneficiat de facilități similare.
Spre deosebire de angajații din IT, construcții, agricultură sau industria alimentară, unde scutirea de impozit este plafonată la 10.000 de lei brut lunar și are ca termen limită 31 decembrie 2028, facilitatea pentru R&D nu are niciun plafon și nicio limitare în timp. De exemplu, la un salariu brut de 20.000 de lei, un angajat din cercetare economisește lunar 1.300 de lei, bani care îi rămân în buzunar. Faptul că autoritățile au decis să nu plafoneze sau să limiteze în timp acest beneficiu, în contextul în care Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede eliminarea treptată a majorității stimulentelor fiscale, arată că zona de cercetare-dezvoltare este considerată o prioritate strategică.
O strategie și pentru stat
Efortul de a stimula inovația nu se oprește la porțile companiilor private. La finalul anului trecut, Executivul a adoptat Strategia națională privind inovarea în sectorul public 2026-2030, publicată în Monitorul Oficial prin HG nr. 1062/2025. Documentul a fost elaborat în urma unui raport din 2023 al OCDE, care a scos la iveală provocări majore în administrația din România: procese administrative rigide, colaborare interinstituțională redusă și lipsa competențelor specializate.
Strategia, aliniată cu reformele cerute prin PNRR, își propune să creeze o cultură a inovării în instituțiile publice, să crească nivelul de competență al funcționarilor și să asigure o guvernanță mai bună a proceselor de inovare. Implementarea va fi coordonată de Secretariatul General al Guvernului și are ca scop final creșterea eficienței administrative și îmbunătățirea calității serviciilor pentru cetățeni. Practic, statul încearcă să aplice și în propria ogradă principiile pe care le încurajează în mediul privat.
Ce urmează și la ce să fim atenți
Introducerea creditului fiscal de 10% este o veste bună, dar diavolul stă în detalii. Companiile așteaptă acum normele metodologice care vor clarifica exact cum se va aplica noua facilitate și, mai ales, cum va interacționa cu deducerea deja existentă. Fără aceste clarificări, măsura rămâne doar o declarație de intenție.
Experiența anterioară arată că aplicarea acestor facilități poate fi un proces birocratic și complex. Specialiștii fiscali avertizează că succesul implementării depinde de o planificare riguroasă, o documentare atentă a cheltuielilor eligibile și o monitorizare constantă. Orice eroare în documentație poate duce la anularea beneficiilor în cazul unui control fiscal. Firmele interesate trebuie să se pregătească din timp pentru a putea profita la maximum de sprijinul oferit, transformând o oportunitate fiscală într-un real motor de creștere și inovare.
Surse:
