Fiscul din Ploiești ar putea avea banii blocați în executarea cerută de 47 de magistrați

Informațiile au fost relatate de Economedia.ro. „riscul transformării instituției fiscale în debitor”, a transmis AJFP Argeș.

Avertismentul apare într-o adresă a Administrației Județene a Finanțelor Publice Argeș (AJFP Argeș) către conducerea Fiscului, obținută de Economedia.ro. Direcția regională din Ploiești, de care aparține administrația fiscală din Argeș, este vizată de un risc invocat în document, nu de o poprire anunțată ca fiind deja înființată.

Potrivit adresei, Tribunalul Argeș nu comunicase, până la data documentului, sumele care puteau fi efectiv poprite sau indisponibilizate. În aceste condiții, AJFP Argeș avertizează că instituția fiscală ar putea deveni ea însăși debitor prin validarea popririi, procedură prevăzută de Codul de procedură civilă. Ulterior, ar putea fi poprite conturile de disponibilități ale direcției regionale, adică banii aflați în acele conturi.

Executarea a început în august, pentru o sumă mai mică

Prima adresă de înființare a popririi a ajuns la AJFP Argeș la 10 august 2026. Aceasta privea obligații de 26.928.743,89 lei. Magistrații sunt creditorii, cei care solicită plata, iar Tribunalul Argeș este debitorul, instituția de la care se cer banii.

Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică Argeș a pus în aplicare adresa și a înființat poprirea asupra conturilor tribunalului. Poprirea presupune blocarea unor sume pentru recuperarea datoriei.

Majorarea din septembrie a venit printr-o nouă adresă, primită în același dosar de executare și pentru aceiași creditori. Suma mai mare reprezintă actualizarea celei urmărite în procedura începută în august.

Restanțele provin din hotărâri privind salarizarea

Drepturile revendicate au la bază hotărâri judecătorești prin care magistrații au obținut venituri suplimentare sau recalcularea salariilor. În unele procese, aceștia au invocat principiul nediscriminării din legislația privind combaterea discriminării.

Curtea Constituțională (CCR) a stabilit încă din 2008 că instanțele nu pot folosi această legislație pentru a anula ori înlocui normele legale de salarizare cu reguli create prin hotărâri judecătorești.

Prin decizia nr. 838/2009, pronunțată într-un conflict juridic de natură constituțională, Curtea a delimitat și competențele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Aceasta trebuie să asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii, dar nu poate institui, modifica sau abroga norme cu putere de lege.

Procesele salariale au continuat, iar hotărârile definitive au creat obligații de plată pentru stat. În disputa din acest an, Înalta Curte a chemat Guvernul în judecată pentru restanțele magistraților, indicând pretenții de ordinul miliardelor de lei.

CCR a respins calea aleasă de Guvern pentru contestare

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională privind existența unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte, în legătură cu litigiul salarial. Miercuri, 7 octombrie 2026, sesizarea premierului a fost respinsă ca inadmisibilă.

Curtea a explicat că procedura conflictului constituțional nu poate servi drept cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești. Obiecțiile Guvernului priveau:

• soluționarea recuzării, adică a cererii de înlăturare a unui judecător din cauză;
• ritmul în care s-a desfășurat judecata;
• încadrarea cauzei ca urgentă;
• termenul de executare;
• penalitățile;
• interpretarea normelor aplicabile.

Potrivit Curții, aceste aspecte țin de legalitatea și temeinicia hotărârii și pot fi contestate prin căile de atac prevăzute de lege. Soluția CCR privește procedura folosită de Guvern și nu tranșează dacă pretențiile salariale sunt întemeiate.

Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie.