Geert Wilders, pregătit pentru o revenire politică în alegerile din Olanda

Deblocați gratuit Editor’s Digest

Roula Khalaf, redactor al FT, își selectează articolele preferate în acest buletin săptămânal.

O creștere neașteptată a sprijinului public pentru extrema dreaptă olandeză ar putea deschide calea pentru ca veteranul politician anti-islam Geert Wilders să joace un rol esențial în formarea următorului guvern după alegerile parlamentare de miercuri.

Un sondaj de opinie realizat de Maurice de Hond la sfârșitul săptămânii trecute a constatat că Partidul Libertății (PVV) al lui Wilders se află la egalitate pe primul loc cu partidul liberal VVD al premierului demisionar Mark Rutte, indicând că o coaliție de dreapta este cel mai probabil rezultat, potrivit analiștilor.

O alianță de partide laburist-verde se afla pe locul al treilea, alături de Noul Contract Social, un partid de centru-dreapta format recent, care va fi probabil indispensabil oricărei coaliții de guvernare.

Chiar dacă sondajul de opinie Hond se dovedește a fi o valoare aberantă, nefiind de încredere, cu proiecția sa conform căreia partidul lui Wilders va câștiga 26 de locuri în adunarea de 150 de locuri, este puțin probabil ca un guvern de dreapta să intre în funcție fără sprijinul Partidului Libertății.

„Pentru a construi o coaliție majoritară de dreapta, este necesar sprijinul lui Wilders”, a declarat Sarah de Lange, profesor de politică la Universitatea din Amsterdam.

Este posibil ca Wilders să fie nevoit să susțină guvernul din exterior, a adăugat ea, deoarece unele partide, inclusiv NSC, au refuzat să intre într-o coaliție cu el. Ar fi a doua oară când Partidul Libertății susține un guvern din 2010, când Wilders a susținut un cabinet minoritar Rutte timp de doi ani.

Noul lider al VVD care îl înlocuiește pe Rutte, Dilan Yeșilgöz-Zegerius, în vârstă de 46 de ani, declarase pentru Financial Times că ar putea lucra cu Wilders, spunând: „Nu este o problemă: „Noi nu excludem pe nimeni”. Dar duminică, după publicarea sondajului, ea a recunoscut că există „diferențe uriașe” între ea și Wilders.

Toate partidele de dreapta împărtășesc dorința de a reduce imigrația, de a rezolva criza imobiliară și de a stimula economia, în condițiile în care oamenii se luptă cu o inflație ridicată și o creștere lentă.

Wilders, în vârstă de 60 de ani, este de mult timp o figură emblematică a politicii olandeze, cu coama sa de păr blond măturat pe spate și falanga de gărzi de corp pe care guvernul i-a pus la dispoziție după ce a primit amenințări cu moartea ca răspuns la campania sa de interzicere a Coranului.

În calitate de critic al islamului, el a călcat pe urmele lui Pim Fortuyn – un politician carismatic care a fost ucis în 2002 de un activist olandez de stânga care a declarat că a vrut să arate solidaritate cu musulmanii din Olanda.

Wilders a fost contestat pentru scurt timp de figuri mai tinere de extremă-dreapta – în special Thierry Baudet, al cărui Forum pentru Democrație a ajuns în fruntea sondajelor cu 15 procente în alegerile provinciale din 2019. De atunci, acel partid s-a dezumflat din cauza divergențelor interne și a flirtului lui Baudet cu fascismul și cu teoriile conspirației.

Wilders și-a moderat recent limbajul pentru a părea mai acceptabil pentru potențialii parteneri de coaliție, spunând că ar putea renunța la propunerea sa de interzicere a moscheilor și a Coranului.

Această mișcare pare să vizeze în special NSC, care a fost înființat în august de fostul creștin-democrat Pieter Omtzigt. NSC se află în sondaje în jur de 15% și a exclus posibilitatea de a se alătura lui Wilders, deși acest lucru lasă deschisă posibilitatea ca Partidul Libertății să îi sprijine din afara guvernului.

„Drepturile constituționale includ libertatea de exprimare și libertatea de religie. Manifestul electoral al lui Wilders conține, printre alte rânduri, „fără moschei, fără Coran”. Aceasta este o încălcare clară a Constituției olandeze”, a declarat NSC.

Omtzigt a declarat recent pentru FT că este de stânga în ceea ce privește economia și de dreapta în ceea ce privește valorile sociale și imigrația. Perceput ca un outsider care locuiește în Enschede, la granița cu Germania, departe de Amsterdam și Haga, el a devenit noul cifru al mediului rural, unde cucerește alegători care anterior susțineau mișcările agrare.

Se așteaptă ca NSC să câștige peste 20 de locuri, ceea ce îl face indispensabil pentru orice coaliție, a declarat Barbara Vis, profesor de politică la Universitatea din Utrecht.

„Omtzigt a declarat, de asemenea, că este în favoarea unui cabinet minoritar, ceea ce lasă deschisă posibilitatea ca Partidul Libertății să acționeze ca partid de susținere într-un mod similar cu cel în care a susținut guvernul Rutte din 2010″, a declarat Vis. Ea a adăugat că ar fi nevoie de cel puțin patru partide pentru a obține o majoritate.

Între timp, încercarea lui Frans Timmermans de a conduce la guvernare un partid combinat al Partidului Laburist și al Verzilor se luptă. Timmermans și-a dat demisia din funcția de comisar european pentru politici climatice și de mediu pentru a încerca să împiedice ca țara sa să se îndrepte și mai mult spre dreapta.

Dar alianța sa și cel mai evident aliat al său, grupul progresist liberal D66, se estimează că vor aduna doar 30 de locuri. D66 este al doilea partid ca mărime din coaliția guvernamentală ieșită și s-a asigurat că aceasta a urmărit politici climatice ambițioase. Aceștia au demisionat din cauza unui plan de înăsprire a controalelor privind imigrația.

Dar, în condițiile în care mulți alegători nu s-au hotărât încă, Timmermans a făcut turul studiourilor de televiziune și s-a adresat la mitinguri pentru a-i înflăcăra pe cei care se opun perspectivei ca Wilders să ajungă la guvernare.

„Trebuie să devenim cel mai mare partid pentru a împiedica un guvern de dreapta”, au declarat laburiștii și verzii, cu referire la faptul că cea mai mare alianță politică are dreptul de a încerca prima să formeze un guvern de coaliție. „Acesta este chiar motivul pentru care ne-am unit partidele: dacă vrem să împiedicăm un guvern de dreapta, trebuie să lucrăm împreună.”

Citiți mai multe despre alegerile din Olanda