Mii de elevi germani au ieșit azi, 5 martie 2026, în stradă în Berlin, Hamburg și Munchen, protestând zgomotos împotriva unei legi care le-ar putea schimba radical viitorul. Motivul? O reformă a armatei care, deși pornește ca voluntară, deschide larg ușa reintroducerii serviciului militar obligatoriu. Generația născută în 2008 este prima vizată. În timp ce tinerii scandează împotriva „înrolării forțate”, coaliția de la Berlin este mai divizată ca niciodată, prinsă între nevoia de a-și întări apărarea în fața amenințării rusești și teama de o revoltă socială.
De la voluntariat la obligație, un pas mic pe hârtie
Planul, implementat la începutul acestui an, părea un compromis. Pe fondul presiunilor SUA și a avertismentelor că Rusia ar putea ataca Europa în câțiva ani, ministrul Apărării, Boris Pistorius (SPD), a promovat un model inspirat din Suedia. Concret, toți tinerii bărbați care împlinesc 18 ani, cei născuți după 31 decembrie 2007, sunt obligați să se înregistreze online, să completeze un chestionar despre aptitudinile și interesul lor pentru armată și să treacă printr-o evaluare medicală. Femeile sunt încurajate să participe, dar nu sunt obligate.
Inițial, sistemul se bazează pe voluntari. Pentru a-i atrage, guvernul a pus pe masă un pachet generos: un salariu lunar de 2.600 de euro înainte de taxe și obținerea gratuită a permisului de conducere, o cheltuială care în Germania poate ajunge la câteva mii de euro. Problema? Legea conține o clauză-cheie: dacă numărul de voluntari nu este suficient pentru a acoperi nevoile armatei, Parlamentul poate activa, printr-un vot separat, recrutarea obligatorie. Iar semnalele de la vârful puterii arată că acest scenariu este tot mai probabil.
Cifrele care au speriat Berlinul
Bundeswehr-ul, armata germană, suferă de un deficit cronic de personal. După decenii de subfinanțare post-Război Rece și suspendarea serviciului militar obligatoriu în 2011, sub Angela Merkel, forțele armate germane numără puțin peste 180.000 de militari. Ținta stabilită de Pistorius este ambițioasă: Germania trebuie să devină „pregătită de război” (kriegstüchtig) și să ajungă la 270.000 de soldați activi și alți 200.000 de rezerviști până în 2029. Doar pentru a îndeplini cerințele minime NATO, conform unor estimări, Germania are nevoie de circa 260.000 de militari, ceea ce înseamnă un gol de aproape 80.000 de oameni.
În fiecare an, în Germania ajung la majorat aproximativ 350.000 de bărbați. Chiar dacă nu toți ar fi recrutați, bazinul de selecție este uriaș. Obiectivul imediat al lui Pistorius este să atragă circa 30.000 de voluntari pe an. Dar liderii conservatori nu cred că acest lucru va fi posibil fără constrângeri. „Nu există nicio cale de a evita serviciul militar obligatoriu. Măsurile de compromis nu mai sunt suficiente”, a declarat tranșant Markus Söder, premierul Bavariei și unul dintre cei mai influenți politicieni din blocul conservator.
Bătălia politică din spatele legii
Dezbaterea a fracturat coaliția de guvernare. Cancelarul Friedrich Merz și partidul său, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), au susținut de la bun început reintroducerea stagiului militar obligatoriu. Partenerii juniori de la Partidul Social-Democrat (SPD), din care face parte și ministrul Apărării, Pistorius, au fost extrem de sceptici, temându-se de reacția electoratului tânăr. Pistorius însuși a trebuit să lupte din greu în propriul partid, dejucând la limită o moțiune a tineretului social-democrat care se opunea oricărei forme de serviciu obligatoriu.
Compromisul găsit, modelul voluntar cu opțiune de obligativitate, este acum criticat de ambele tabere. Conservatorii spun că legea este neclară și nu specifică pragul la care se va activa recrutarea forțată. Social-democrații se tem că este doar un cal troian pentru reintroducerea totală a conscripției. Cancelarul Merz a turnat și mai mult gaz pe foc într-un interviu recent acordat postului ARD, unde a recunoscut deschis:
„Susțin ceea ce am convenit în acordul de coaliție, și anume să începem, deocamdată, cu un serviciu militar voluntar. Dar bănuiesc că nu va rămâne voluntar.”
Declarația sa, coroborată cu amenințările de securitate tot mai vizibile, precum apariția unor drone de recunoaștere rusești deasupra teritoriului german, a alimentat temerile tinerilor și a scos elevii în stradă.
Ce urmează în Bundestag
Proiectul de lege, care trebuia să aibă prima lectură în Parlament săptămâna trecută, a fost amânat pe fondul tensiunilor politice și a protestelor incipiente. Acum, cu mii de elevi în grevă, presiunea pe legislativ este enormă. Guvernul lui Friedrich Merz se află într-o poziție imposibilă: trebuie să îndeplinească promisiunea de a transforma Bundeswehr-ul în „cea mai puternică armată convențională a Europei”, un obiectiv susținut de Ministerul Apărării, dar se confruntă cu o opoziție internă acerbă și cu o generație care refuză să plătească prețul.
Următoarele săptămâni sunt decisive. Votul din Bundestag va arăta dacă Germania alege calea compromisului fragil sau face pasul final spre reintroducerea totală a armatei obligatorii, o decizie cu consecințe imprevizibile pentru stabilitatea socială a celei mai mari puteri economice din Europa.
