Rămâneți informat cu actualizări gratuite
Înscrieți-vă pur și simplu la Economia germană myFT Digest – livrat direct în căsuța dvs. poștală.
Fondul de 200 de miliarde de euro înființat anul trecut de guvernul german pentru a proteja consumatorii de costurile mai mari ale energiei ar putea fi declarat neconstituțional în urma unei hotărâri bombă a instanței supreme a țării.
Robert Habeck, ministrul economiei și vicecancelar, a declarat că verdictul Curții Constituționale de săptămâna trecută ar putea avea un impact asupra Fondului de stabilizare economică, sau FSM, elementul central al eforturilor guvernului de a depăși criza energetică de anul trecut.
„Potrivit motivelor [provided by the court], hotărârea se aplică practic tuturor fondurilor pe termen lung pe care le-am înființat – pentru că formularea sa este atât de cuprinzătoare”, a declarat Habeck luni pentru radioul german.
În timp ce verdictul nu a făcut referire directă la FSM, remarcile lui Habeck reflectă îngrijorarea din cercurile guvernamentale că hotărârea împotriva unui truc bugetar pe care guvernul de coaliție s-a bazat pentru a ocoli regulile fiscale germane va avea implicații asupra altor aspecte ale cheltuielilor guvernamentale.
Mai târziu în cursul zilei, purtătorul de cuvânt al cancelarului Olaf Scholz și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea. „În termeni juridici, acesta este un teritoriu necunoscut”, a declarat Steffen Hebestreit. „Toate fondurile speciale vor trebui acum să fie analizate și evaluate”.
guvernul de coaliție a încercat să evite depășirea „frânei datoriei” a țării, consacrată prin constituție, care limitează deficitele bugetare la 0,35% din PIB, prin realocarea fondurilor de urgență promise în timpul pandemiei în alte scopuri.
Regula de frânare a datoriei poate fi eludată în circumstanțe excepționale și a fost suspendată atunci când coronavirusul a lovit prima dată.
Curtea Constituțională a decis săptămâna trecută că o inițiativă a guvernului de a aloca 60 de miliarde de euro unui fond pentru climă și transformare, care finanțează proiecte emblematice de combatere a schimbărilor climatice și de modernizare a economiei germane, este ilegală.
Cele 60 de miliarde de euro fuseseră alocate inițial pentru a face față consecințelor economice ale pandemiei, dar au rămas necheltuite.
FSM a fost înființat în timpul pandemiei ca o facilitate extrabugetară pentru a ajuta companii precum Lufthansa să supraviețuiască închiderilor și altor măsuri de sănătate publică impuse în timpul crizei Covid-19.
Dar anul trecut, după ce Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei și și-a redus exporturile de gaz către Europa, fondul a fost reprofilat pentru a ajuta întreprinderile și consumatorii germani care se luptă cu facturile energetice în creștere.
Acesta a fost folosit pentru a plăti un plafon de urgență pentru prețurile la gaze și electricitate, care a acționat ca o subvenție guvernamentală masivă pentru consumatorii de energie. Acesta a plafonat prețul energiei electrice pentru gospodăriile rezidențiale la 40 de cenți pe kilowatt/oră, iar pentru gaz la 12 cenți/kWh.
Ministerul lui Habeck a afirmat într-o declarație că, până în prezent, aproximativ 31,2 miliarde de euro au fost plătite din FSM pentru a ajuta consumatorii să își plătească facturile la energie – inclusiv 11,2 miliarde de euro pentru frânarea prețului la gaz și 11,6 miliarde de euro pentru frânarea prețului la electricitate.
„Dacă vom intra într-o criză, nu vom mai putea activa frâna de preț pentru gaz și electricitate”, a declarat luni Habeck. „Atunci vom avea prețuri mai mari la gaz, electricitate și încălzire urbană”.
Între timp, cele trei partide din coaliția lui Scholz – Social-Democrații (SPD), Verzii și liberalii din Partidul Liber-Democraților (FDP) – au căutat frenetic modalități de a acoperi deficitul de finanțare de 60 de miliarde de euro creat de decizia Curții Constituționale.
Una dintre soluțiile discutate este declararea retroactivă a unei situații de urgență care ar permite suspendarea frânei datoriei pentru acest an.
Întrebat dacă ar lua în considerare o astfel de opțiune, Habeck a declarat că „nu ar vrea să speculeze”. Dar el a descris anul 2023 ca fiind un „an în care a trebuit să ne confruntăm cu evenimente externe extraordinare – războiul Rusiei și lipsa de [Russian] gazului”.
Anul acesta a fost, de asemenea, „un an în care am avut trei trimestre fără creștere … ceea ce nu am mai avut în istoria noastră postbelică”.
Sursa: www.ft.com
