Uniunea Europeană nu se grăbește să numească un trimis special pentru negocierile cu Kremlinul. Miniștrii de externe din blocul comunitar s-au reunit joi în Cipru pentru o ședință informală, unde au stabilit că mandatul de negociere este mult mai important decât persoana care va sta la masă cu Vladimir Putin.
Capcana intinsa de Moscova pentru europeni
Rusia încearcă să dicteze termenii înainte ca măcar să existe o masă a tratativelor. Kaja Kallas a respins ferm ideea de a juca după regulile Moscovei, mai ales după ce Kremlinul l-a sugerat pe fostul cancelar german Gerhard Schröder ca negociator șef.
„Găsesc că este o capcană în care Rusia vrea să intrăm, ca noi să discutăm cine vorbește cu ei, iar ei aleg deja cine este potrivit și cine nu. Să nu intrăm în acea capcană”, a declarat joi dimineață Înaltul Reprezentant Kaja Kallas.
Discuțiile s-au aprins la reuniunea din Cipru.
Iar abordarea europeană pare să se schimbe radical. Kallas a explicat că UE trebuie să vină cu o poziție maximalistă pentru a contracara cerințele absurde ale lui Putin. „Negocierile sunt întotdeauna un efort de echipă. Ai polițiști buni, ai polițiști răi, ai o strategie despre cum mergi la masă. Deci de aceea substanța este mult mai importantă decât cine”, a adăugat ea.
Întrebată direct dacă vrea ea acest post, Kallas a râs. „Sunt Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, și puteți citi descrierea postului meu în tratate. Trebuie să fim uniți, și acesta este un mesaj foarte important, că trebuie să lucrăm împreună ca Europă, nu ca membri individuali separat. Pentru că individual suntem toți mult, mult mai slabi decât suntem toți împreună”, a punctat oficialul.
Nume vehiculate si presiunea pe Ucraina
Dezvăluirile publicate recent de Euronews arată că dezbaterea privind discuțiile directe cu Rusia a luat avânt după o cerere a lui Volodimir Zelenski. Frustrat de concentrarea Casei Albe pe Orientul Mijlociu, președintele ucrainean a cerut europenilor să aleagă o persoană de contact pentru acest proces.
Și totuși, ce înseamnă asta concret pentru viitorul regiunii noastre? Pentru România, o țară aflată în prima linie a flancului estic, orice concesie făcută Rusiei la masa negocierilor se traduce direct în riscuri de securitate la granița de la Marea Neagră și presiune suplimentară pe bugetul apărării.
Printre numele vehiculate pentru acest post cu risc ridicat se numără președintele finlandez Alexander Stubb, președintele Consiliului European António Costa, fostul premier italian Mario Draghi și fosta cancelară germană Angela Merkel. Ministrul de externe al Finlandei, Elina Valtonen, a declarat că Stubb este „o persoană foarte calificată pentru a vorbi cu mulți oameni, inclusiv cu Putin”.
„Prevăd că acesta va fi un proces lung”, a adăugat Valtonen.
Numai că entuziasmul nu este împărtășit de toți. Ministrul de externe al Suediei, Maria Malmer Stenergard, a cerut prudență, afirmând că UE ar trebui să evite să fie „distrasă de bărbați care vor să facă istorie”.
„Nu ar trebui să alergăm la masa negocierilor și să lăsăm Rusia să decidă condițiile. În schimb, ar trebui să ne asigurăm că punem mai multă presiune pe Rusia și creștem sprijinul pentru Ucraina, și astfel să schimbăm calculul pentru a-i face să dorească cu adevărat să vină la masa negocierilor (și) să obțină pacea, pentru că asta este ceea ce ne dorim”, a spus Stenergard jurnaliștilor.
O voce comuna inaintea deciziilor americane
Până la urmă, europenii știu că trebuie să se miște rapid. Tom Berendsen din Olanda a explicat că „cel mai important lucru” este ca UE să aibă un „mandat clar” înainte de a alege un emisar. José Manuel Albares, din Spania, a subliniat necesitatea de a vorbi cu „o singură voce” pentru a preveni o cacofonie a celor 27 de state membre.
„Trebuie să profităm de oportunitatea deciziei SUA de a pune pe pauză implicarea (sa) în procesul de negociere dintre Ucraina și Rusia. Este atât de important să fii la masă și să acționezi, nu doar să privești”, a declarat Maxime Prévot din Belgia.
La rândul său, Antonio Tajani a punctat clar că ar fi „imposibil de semnat un acord (de pace) fără Europa”. Să fim serioși, continentul nu își permite să fie scos din schemă fix când se desenează viitoarea arhitectură de securitate.
Prezent la ședința din Cipru, ministrul ucrainean de externe Andrii Shyiiba (care a zburat special pentru această reuniune) a cerut „pași preciși, realizabili”, precum eliberarea deținuților civili și demilitarizarea centralei nucleare de la Zaporojie.
„Nu avem nevoie să începem prin a alege o persoană sau un grup care să conducă efortul. Trebuie să clarificăm mandatul, și acesta trebuie să reprezinte o voce europeană unită”, a transmis Shyiiba.
Șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană urmează să decidă forma finală a acestui mandat la summitul liderilor UE programat pentru jumătatea lunii iunie.
