Un nou sondaj arată că 44% dintre cetățenii Republicii Moldova ar vota pentru unirea cu România dacă duminica viitoare s-ar organiza un referendum pe această temă. În schimb, în diaspora, cifrele explodează: peste 60% dintre moldovenii de peste hotare susțin unirea. Hai să vedem cum arată, pe bune, datele complete.
Unioniștii, în avantaj la limită în Republică
La întrebarea directă „Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, aţi vota pentru sau contra unirii?”, răspunsurile din Republica Moldova arată o diviziune clară. 44% dintre respondenți au răspuns DA, în timp ce 39,2% au spus NU. Alți 9,4% au declarat că nu ar participa la vot, 6,7% s-au declarat nehotărâți, iar 0,8% nu au oferit un răspuns.
Lucrurile stau însă complet diferit în diaspora. Acolo, susținerea pentru unire este majoritară, cu 60,8% dintre participanții la sondaj răspunzând DA. Doar 24,3% ar vota împotrivă, 9,7% nu ar participa, iar 4% nu s-au decis încă.
Avantaje economice versus pierderea suveranității
Dar de ce ar vrea moldovenii unirea? E drept că motivațiile sunt împărțite. În Republica Moldova, 37% dintre respondenți cred că unirea ar aduce mai multe avantaje, față de 33% care văd mai multe dezavantaje. Și aici, diaspora este mult mai optimistă, 52,1% dintre cei 235 de intervievați (sondajul s-a făcut în 12 țări cu prezență mare la vot) fiind convinși de beneficii.
Printre principalele avantaje menționate se numără cele de ordin economic: pensii și salarii mai mari, acces liber la locuri de muncă, libera circulație și dezvoltarea economiei. În schimb, cel mai des invocat dezavantaj a fost pierderea suveranității și independenței, o teamă prezentă în proporții similare atât în țară, cât și în diaspora. Alte frici menționate au fost posibilele tensiuni interetnice și ruperea legăturilor cu Rusia.
O identitate românească în creștere
Dincolo de cifre, cercetarea scoate la iveală și o creștere a identității naționale românești, „a celor care se declară etnici români, vorbitori de română, care spun că românii şi moldovenii sunt acelaşi popor”.
Concret, în eșantionul din Republica Moldova, aproape 15% s-au declarat etnici români, pe când aproape 65% s-au declarat etnici moldoveni. Numai că în diaspora, proporția celor care se declară români este dublă, ajungând la circa 32%.
Iar când vine vorba de limba vorbită, surprizele continuă. În țară, 44,2% au menționat limba română și 40% limba moldovenească, o inversare a ierarhiei față de recensământul din 2024. În diaspora, proporția vorbitorilor de română este și mai mare, de circa 72%.
Când s-ar putea face unirea?
Întrebați despre un orizont de timp, unioniștii au un răspuns destul de clar. Cel mai frecvent răspuns în rândul celor care cred în acest deziderat este „în următorii 2-4 ani”.
Cifrele vorbesc de la sine.
Mai mult, concluziile studiului arată că există o pluralitate a susținătorilor unirii în Republica Moldova și o majoritate absolută în diaspora. Potențialul de creștere este și el prezent, autorii cercetării estimând că o campanie de informare foarte simplă are potențialul de a spori susținerea unirii cu alte 14 procente.
Studiul, desfășurat între 12 și 23 martie 2026 pe un eșantion de 1078 de respondenți din țară și 252 din diaspora (cu o eroare de eșantionare de ±3.0%), arată că, până la urmă, pragmatismul primează. „Totuşi, motivaţia economică pentru susţinerea unirii o domină pe cea identitară”.
