Marine Le Pen, liderul extremei drepte din Franța, a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale de anul viitor. Asta deși o instanță de apel a condamnat-o marți să poarte un dispozitiv electronic de monitorizare într-un dosar de deturnare de fonduri.
Apelul si campania electorala
Politicianul în vârstă de 57 de ani se pregătește pentru a patra ei campanie prezidențială. Numai că situația actuală este una fără precedent. Le Pen a precizat că va face apel la instanța supremă din Franța (Curtea de Casație), demers care va suspenda sentința monitorizării electronice pentru un an.
„Voi face campanie fără o brățară electronică”, a declarat ea marți seară într-un interviu televizat. „În seara aceasta, sunt candidată la alegerile prezidențiale.”
Instanța de apel a decis marți că Le Pen a supervizat ani la rând utilizarea abuzivă a fondurilor Parlamentului European de către partidul său, Adunarea Națională. Mai exact, angajații partidului erau plătiți cu bani destinați asistenților parlamentari ai Uniunii Europene. Cum ne afectează asta pe noi? Fraudarea bugetului UE lovește indirect și în contribuabilii români, banii europeni fiind o resursă comună strict reglementată la Bruxelles.
Dar câți bani s-au evaporat mai exact?
Instanța a stabilit că s-au deturnat 2,8 milioane de euro (3,2 milioane de dolari) pe parcursul a peste 11 ani. Judecătoarea principală, Michèle Agi, a fost categorică în privința dosarului: „Faptele sunt grave”.
Reducerea pedepselor dictate initial
Așa cum a relatat Npr marți dimineață, instanța de apel a redus totuși pedepsele dictate de o instanță inferioară anul trecut. Interdicția de a ocupa o funcție publică (stabilită inițial la cinci ani în martie 2025) a fost redusă la 45 de luni, din care două treimi sunt suspendate.
Le Pen a executat deja 15 luni din această interdicție.
Până la urmă, obstacolul major a fost eliminat. Și pedeapsa cu închisoarea a scăzut de la patru ani (doi cu suspendare) la trei ani, dintre care doi cu suspendare. Anterior, Le Pen afirmase că imposibilitatea de a candida a patra oară în 2027 ar echivala cu o „moarte politică”.
Istoricul partidului si precedentul Sarkozy
După ore întregi de discuții cu liderii partidului la sediul din Paris, inclusiv cu protejatul ei, europarlamentarul Jordan Bardella, Le Pen a respins acuzațiile penale. A recunoscut doar că partidul a făcut o „greșeală”. Bardella ar fi fost înlocuitorul ei în cursa prezidențială dacă monitorizarea electronică o împiedica să candideze.
„Mâinile mele sunt curate”, a spus ea. „Vreau să urmez toate căile legale care îmi stau la dispoziție pentru a-mi putea apăra nevinovăția”.
Toți cei 11 inculpați, dar și partidul în sine, au fost găsiți vinovați. Numele Le Pen se află pe buletinele de vot la fiecare scrutin prezidențial din 1988 încoace: de patru ori a candidat tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, și de trei ori ea. Tatăl său a fondat Frontul Național în 1972, formațiune care și-a schimbat numele în 2018 pentru a scăpa de moștenirea asocierilor cu colaboratorii naziști din Al Doilea Război Mondial și de condamnările multiple pentru discurs instigator la ură, inclusiv negarea Holocaustului.
Situația juridică seamănă izbitor cu dosarul de corupție al fostului președinte Nicolas Sarkozy. În 2023, el a făcut apel la Curtea de Casație, care i-a suspendat sentința, dar în final a menținut condamnarea. Anul trecut, Sarkozy a purtat o brățară electronică la gleznă. Să fim serioși, imaginea unui candidat cu un astfel de dispozitiv nu este tocmai ideală pentru o campanie.
Totuși, judecătorii au ținut cont de alegerile din 2027. În notele scrise, instanța a invocat „libertatea de alegere a alegătorului”.
„Ignorarea acestui lucru ar submina principiul libertății de a candida la alegeri, o condiție esențială pentru exprimarea democratică a sufragului universal”, a motivat instanța.
Primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța este programat pentru luna aprilie, urmat de turul decisiv în luna mai.
