Anul 2025 a adus un record sumbru pentru mediul de afaceri din România. Nu mai puțin de 7.553 de companii au intrat în insolvență, marcând cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani. Și totuși, paradoxal, în același an s-a înregistrat și un număr record de firme nou înființate, peste 153.000.
Un record negativ cu efect de domino
Cifrele, analizate într-un studiu Coface, arată o deteriorare bruscă a situației de lichiditate spre finalul anului trecut, cu recorduri de insolvențe înregistrate în noiembrie și decembrie. E drept că peste 90% dintre firmele afectate aveau o cifră de afaceri sub 0,5 milioane de euro, ceea ce limitează impactul economic direct. Numai că problema reală apare la companiile mari.
Numărul firmelor cu afaceri de peste jumătate de milion de euro care au intrat în insolvență a atins, la rândul său, un maxim al ultimilor 7 ani. Aici riscul este mult mai mare, cu un potențial efect de domino asupra angajaților și a întregilor lanțuri de furnizori. Un alt semnal clar de presiune pe cash-flow este suma refuzată la plată prin cecuri și alte instrumente, care a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani.
Statul, arătat cu degetul în construcții și pharma
Dar cum s-a ajuns aici? Pe lângă contextul macroeconomic dificil, cu o creștere economică de doar 0,6% și o inflație de 9,7%, studiul indică un vinovat principal pentru anumite sectoare: statul. Întârzierile la plată ale acestuia au pus o presiune uriașă pe lichiditatea companiilor din construcții și farma.
„Sectorul construcțiilor se confruntă însă cu riscuri majore de lichiditate din cauza întârzierilor de plată ale statului. Harta cash flow-ului jucatorilor locali a fost în 2025 modelată de erodarea comportamentului de plată al Statului în sectorul pharma”, notează autorii raportului.
Ideea este susținută și de Bogdan Nichișoiu, Regional Manager la Coface. „Riscul de insolvență a crescut mare pentru acele sectoare în care lichiditatea este condiționată în special de către comportamentul de plată al Statului român, și ne referim aici în special la lucrările de construcții, dar și pentru acele sectoare care depind de comportamentul de consum privat, un comportament afectat negativ atât în plan pecuniar (a se vedea evoluția salariului real în a doua jumătate a anului 2025), precum și în planul încrederii în viitor”, a declarat acesta. El a adăugat că „alături de aceste segmente care compun aproximativ 70% din PIB-ul României, cred că este relevant să punctăm evoluțiile din Agricultură, acolo unde beneficiile anului agricol 2025 nu au putut compensa – pentru numiți jucători – dificultățile acumulate în anii 2022-2024, precum și evoluțiile încă negative din Industrie, evoluții impactate de factori sistemici cum ar fi letargia tracțiunii economice din Germania și costul elevat al energiei electrice”.
Fiscalitate agresivă într-un context global tensionat
Peste problemele interne s-au suprapus și cele externe. Tiberiu Chesoi, Head of Claims Coface Romania, explică impactul tensiunilor globale: „Economia globală în anul 2025 a fost puternic lovită de războiul tarifar, perioadă în care a avut loc o escaladare semnificativă a tensiunilor comerciale la nivel global, Statele Unite ale Americii impunând tarife agresive nu doar Chinei, ci și aliaților săi, inclusiv Uniunii Europene. Această incertitudine a condus la serie de represalii în comerțul internațional, având un impact major asupra lanțurilor de aprovizionare și a inflației”.
Iar Guvernul a adăugat presiune suplimentară prin măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar (care a ajuns la 8,2% din PIB). Hai să vedem, ce s-a schimbat:
- Cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21% de la 1 august 2025.
- Pragul pentru microîntreprinderi a scăzut de la 500.000 la 250.000 de euro, urmând să ajungă la 100.000 de euro din 2026.
- Impozitul pe dividende a urcat de la 10% la 16%.
- Accizele la alcool, benzină și motorină au fost majorate.
Există și o rază de speranță
Dincolo de cifrele îngrijorătoare, există și vești bune. Ritmul de creștere a insolvențelor a încetinit, de la +9,38% în 2024 la +3,84% în 2025. Mai mult, dinamismul antreprenorial pare robust, cu un record de 153.425 de firme înmatriculate, o creștere de 23% față de anul precedent. Cele mai multe s-au deschis în București, Ilfov, Cluj și Timiș.
Se observă și o schimbare de strategie la firmele mari. Tot mai multe aleg calea concordatului preventiv în loc de insolvență directă, numărul acestor proceduri dublându-se în 2025 față de 2024, ajungând la 221.
Cifrele sunt, până la urmă, clare.
Capitala concentrează, de altfel, și cele mai multe insolvențe (1.359, adică 18% din total), fiind urmată de județele Bihor (661) și Cluj (511). În ciuda presiunilor, numărul firmelor radiate a rămas stabil, la 83.232, practic la același nivel cu 2024, ceea ce arată o anumită consolidare a mediului de afaceri local.
