Forțele ucrainene au lansat în noaptea de 5 mai un asalt masiv cu rachete și sute de drone asupra mai multor regiuni rusești. Țintele principale au fost obiective esențiale pentru complexul militar-industrial al Moscovei, într-o operațiune care a paralizat temporar o bună parte din infrastructura inamică.
Alarme aeriene la mii de kilometri distanta
Cel puțin 18 regiuni din Rusia au emis alerte de raid aerian pe parcursul nopții.
Și ca tabloul să fie complet, 18 aeroporturi au impus restricții imediate de zbor. Pentru prima oară de la începutul conflictului, sirenele au sunat inclusiv în districtul autonom Hantî-Mansi, o zonă aflată la nu mai puțin de 2.000 de kilometri de granița cu Ucraina. Tot acest asalt aerian se suprapune peste un context diplomatic extrem de tensionat. Volodimir Zelenski a spus că Ucraina propune încetarea luptelor din noaptea de marți spre miercuri. Asta chiar după ce Vladimir Putin a anunțat luni un armistițiu de două zile în perioada 8-9 mai pentru a marca victoria Rusiei în cel de-al Doilea Război Mondial.
Arma secreta care a lovit fabrica militara
Imaginile publicate de localnici pe rețelele sociale arată un incendiu uriaș la institutul de stat JSC VNIIR-Progress din Cheboksary, Republica Ciuvașia. Aici se produc componente pentru armele de înaltă precizie folosite zilnic pe front. Așa cum a relatat Hotnews într-o analiză detaliată a evenimentelor, daunele majore au fost provocate de o rachetă de croazieră FP-5 Flamingo, de fabricație ucraineană.
Iar cifrele din spatele acestei arme sunt cu adevărat impresionante. Folosită mult mai des începând cu noiembrie 2025, racheta poartă un focos de 1.000 de kilograme și are o rază de acțiune declarată de 3.000 de kilometri. Președintele ucrainean a numit-o direct „cea mai de succes rachetă” a Kievului. Dronele ucrainene s-au întors la fața locului și au lovit din nou instalațiile în jurul orei 7:30 a.m., ora locală. Guvernatorul local, Oleg Nikolayev, a confirmat că o persoană a fost rănită în orașul Cheboksary. Institutul se află la 1.200 de kilometri de graniță și dezvoltă sisteme de război electronic, inclusiv rețelele de antene Kometa (folosite pe dronele Shahed și rachetele Iskander-K pentru a bruia semnalele de navigație).
Inima industriei petroliere sub asediu
Dar ucrainenii nu s-au oprit doar la fabricile de armament. V-ați gândit vreodată cât de vulnerabilă este infrastructura energetică a unei superputeri în fața dronelor comerciale modificate? Ținta următoare a fost rafinăria Kirishi din regiunea Leningrad, cunoscută sub numele de KINEF. Guvernatorul Alexander Drozdenko a confirmat atacul inițial, iar sistemul FIRMS al NASA a detectat imediat multiple incendii în zona industrială.
Vorbim aici despre una dintre cele mai mari trei rafinării din Rusia, care procesează anual 20-21 de milioane de tone de țiței. Instalația asigură peste 6% din totalul petrolului rafinat al țării și produce direct combustibilul care ține în mișcare forțele armate ruse. Numai că loviturile repetate asupra rafinăriilor rusești au un efect de domino pe piețele internaționale, o situație care se resimte direct și în România. Când cotațiile barilului cresc din cauza acestor distrugeri strategice, șoferii români văd imediat prețuri mai mari la pompele din București sau Cluj, indiferent de distanța față de linia frontului.
E drept că autoritățile ruse au încercat să minimizeze proporțiile dezastrului. Drozdenko a susținut că 29 de drone au fost doborâte deasupra regiunii Leningrad. Până la urmă, atacul a fost unul generalizat, cu explozii raportate în Crimeea ocupată, în Voronej și Kazan. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că cinci drone au fost interceptate la apropierea de capitală, în timp ce Ministerul Apărării din Rusia a afirmat oficial că a doborât un total de 289 de drone în diverse regiuni pe parcursul întregii nopți.
