În ultimii 15 ani, un grup restrâns de 13 persoane din anturajul premierului Viktor Orbán a obținut contracte publice de peste 28 de miliarde de euro. O analiză detaliată a aproape 350.000 de proceduri de achiziții publice arată cum firmele acestora au ajuns să domine economia ungară, primind aproximativ 14% din totalul fondurilor alocate prin licitații.
Miliarde din bani publici pentru 13 apropiați
Încă din anul 2010, după revenirea la putere a lui Orbán, companiile legate de cercul său de apropiați au început să câștige contracte pe bandă rulantă. În timp ce premierul descrie acest mecanism drept „cooperare națională”, criticii îl numesc, fără ocolișuri, clientelism de stat. Un exemplu concret vine din sudul Ungariei, unde o firmă controlată de László Szíjjártó construiește un pod peste Dunăre, un proiect evaluat la 747 de milioane de euro.
Datele arată că firmele lui Szíjjártó au câștigat contracte publice de aproape 8 miliarde de euro după 2010. Prin comparație, în cei cinci ani anteriori, valoarea totală a contractelor sale fusese de doar 247 de milioane.
Nu este un caz izolat.
În total, între 2010 și 2025, cele 42 de companii controlate de acest grup restrâns au obținut peste 28 de miliarde de euro din contracte publice. Asta înseamnă o medie de 1,8 miliarde de euro anual. Înainte de 2010, ponderea lor în totalul licitațiilor era de doar 1%.
Cleptocrație în centrul Europei
Cum vine asta, mai exact? În centrul rețelei se află Lőrinc Mészáros, un prieten din copilărie al lui Viktor Orbán, care a devenit între timp cel mai bogat om din Ungaria. Ascensiunea sa este strâns legată de contractele de stat, în special din domeniul construcțiilor. În jurul său s-a format o rețea de parteneriate din care fac parte nume precum Szíjjártó, dar și ginerele premierului, István Tiborcz, sau omul de afaceri István Garancsi.
Modelul este relativ simplu. Companiile apropiate de putere câștigă contracte publice, adesea în licitații cu un singur ofertant, și își consolidează astfel poziția economică. Economistul István János Tóth, care a analizat fenomenul la solicitarea Comisiei Europene, descrie sistemul fără echivoc: „Este o cleptocrație. Elita extrage resurse din stat, profitând de slăbiciunea statului de drept.”
Iar ascensiunile sunt spectaculoase. O companie de construcții achiziționată de Mészáros în 2017 a trecut de la contracte de 36 de milioane de euro la 175 de milioane în doar câțiva ani.
UE a înghețat 27 de miliarde de euro
Tema corupției din Ungaria a devenit o problemă europeană. Uniunea Europeană a înghețat aproximativ 27 de miliarde de euro destinate Budapestei, invocând nereguli și suspiciuni de fraudă în procedurile de achiziții publice. Și totuși, companiile celor 13 apropiați au câștigat și contracte finanțate din fonduri europene în valoare de 12 miliarde de euro după 2010.
Eurodeputatul Daniel Freund atrage atenția că fenomenul continuă nestingherit. „Chiar și acum găsesc modalități de a accesa acești bani.”
Mai mult, licitațiile cu un singur ofertant – o practică criticată la nivel european – au devenit și mai frecvente pentru acest grup. Dacă între 2010 și 2023 aceste companii câștigau 45% din astfel de contracte, în perioada 2024-2025 procentul a urcat, pe bune, la 69%.
Ar putea corupția, să-l coste puterea?
Pe fondul acestor dezvăluiri, presiunea politică asupra lui Orbán crește înaintea alegerilor. Liderul opoziției, Péter Magyar, a legat direct sistemul de corupție de actualul premier, pe care l-a numit simbolic „împăratul speriat”. Partidul său, „Tisza”, vorbește deschis despre „un guvern al trădătorilor”, mai ales după scandalul în care ministrul de externe Péter Szijjártó a recunoscut indirect că discută cu omologul rus Serghei Lavrov înainte și după reuniunile europene.
V-ați întrebat vreodată de ce se grăbesc atât de tare să acceseze fonduri publice? Unii analiști cred că intensificarea activității din ultimele luni ar putea avea o explicație simplă: teama de a pierde puterea. „Este posibil să asistăm la o grabă de ultim moment. Oamenii încearcă să securizeze cât mai multe resurse înainte de alegeri”, spune economistul István János Tóth.
Deși fraudarea alegerilor la scară largă este considerată improbabilă, practici precum cumpărarea voturilor în comunități vulnerabile sunt deja semnalate. Dar chiar și în cazul unei înfrângeri, Orbán ar putea rămâne influent. După 16 ani la putere, el a construit un sistem în care instituțiile-cheie (justiția, administrația, organismele de control) sunt dominate de oameni loiali, a căror schimbare necesită majorități parlamentare greu de obținut.
