Închisoare de la 1 la 5 ani dacă nu plătești impozitul și contribuțiile.

Astfel, pentru a asigura predictibilitatea normei de incriminare, s-au prevăzut expres, în Anexa la proiectul de act normativ, categoriile de impozite şi contribuţii, supuse regimului de reţinere sau încasare şi plată sau virare, cu precizarea actului normativ şi a articolelor care le reglementează. Limitele pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani”, se menţionează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ, conform Agerpres.

Propunerea face referire la Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale – Reincriminarea unor fapte de evaziune fiscală.

Conform proiectului, necesitatea unei astfel de propuneri legislative se canalizează pe aspectul reincriminării faptei constând în reţinerea şi neplata şi incriminarea faptelor de încasare şi neplată ori, după caz, nereţinerea sau neîncasarea impozitelor şi/sau a contribuţiilor cu reţinere la sursă, cu consecinţa unei mai bune colectări a acestor sume la bugetul de stat, în situaţiile în care asemenea pedepse descurajează săvârşirea de noi infracţiuni.

″În ceea ce priveşte termenul de 60 de zile prevăzut în cuprinsul prevederilor art.6^1, menţionăm că acesta a fost stabilit ţinând cont de următoarele: drepturile salariale, cât şi impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă sunt plătite de către contribuabili în funcţie de disponibilităţile băneşti deţinute de aceştia, la termenul de scadenţă reglementat de lege”, se menţionează în document.

Mai mult, din practica organelor fiscale s-a constatat faptul că o parte dintre debitori îşi efectuează plata obligaţiilor fiscale cu o întârziere faţă de termenul de scadenţă, motivat de lipsa de lichidităţi existentă la acel moment.

Astfel, din punct de vedere al recuperării creanţelor, riscul fiscal de încasare este ridicat atunci când contribuabilii achită cu întârziere într-un termen mai mare de 60 de zile, întrucât după acest termen există posibilitatea să intre în incapacitate de plată.

De asemenea, prin prevederile Codului de procedură fiscală, statul român a acceptat ca, prin procedura de mediere, organele fiscale să identifice soluţia optimă de stingere a obligaţiilor fiscale, inclusiv a celor cu stopaj la sursă, precum şi termenele la care acestea se vor achita.

În plus, perioada în care se realizează această procedură de mediere este de cel pţin 45 de zile de la termenul de scadenţă, aşa că riscul fiscal la recuperare devine ridicat după o perioadă de 60 de zile de la data scadenţei acestor obligaţii.

Mai mult decât atât, în ceea ce priveşte modificarea art.10, autorităţile menţionează că aceasta se justifică prin necesitatea aplicării într-un mod unitar a prevederilor Legii nr. 241/2005 şi stimularea recuperării la bugetul de stat a sumelor provenite din infracţiuni.