Infarct de Crăciun: Riscul crește cu 37%. Testul genetic pe care îl faci o dată în viață

Frig, mâncare multă, stres. Combinația perfectă pentru probleme, explică dr. Elena Luminița Kosa, Medic Șef Laborator MedLife Timișoara, în informațiile analizate de News. „Studiile epidemiologice arată o creştere clară a evenimentelor cardiovasculare acute în perioada sărbătorilor, cu un vârf al infarctelor şi accidentelor vasculare la finalul lunii decembrie”, avertizează specialista. Ironia sorții… fix când ar trebui să ne relaxăm, inima e sub presiune maximă.

Radiografia de laborator a exceselor de Sărbători

Trec sărbătorile, iar românii dau fuga la analize. Dar rezultatele de după mesele copioase pot fi complet înșelătoare. „La sfârşit de an, se observă o creştere a numărului de pacienţi care se adresează laboratoarelor ca urmare a exceselor alimentare. Cel mai des observăm creşteri ale glicemiei, în special la persoanele cu diabet sau prediabet, precum şi valori mai mari ale trigliceridelor şi colesterolului total”, explică dr. Kosa.

Și asta nu e tot.

Ficatul suferă și el, cu enzime modificate. Crește și acidul uric, mai ales dacă la masă a fost și alcool. Tocmai de aceea, nu e momentul pentru verdicte. „Diagnosticele importante, precum dislipidemiile, este preferat să fie stabilite după această perioadă”, afirmă dr. Kosa. Sfatul ei? Repetați analizele la 2-4 săptămâni, după ce reveniți la normal.

Lipoproteina(a): Amprenta genetică pe care dieta n-o poate șterge

Dar ce te faci când duci o viață echilibrată și pericolul tot pândește? Vine dintr-o direcție neașteptată: genetica. Aici vorbim despre Lipoproteina(a), pe scurt Lp(a), un factor de risc pe care cardiologii îl privesc cu tot mai multă seriozitate. Deși seamănă cu colesterolul „rău” (LDL), are o particularitate de temut. Nivelul ei e bătut în cuie la naștere. Nu se schimbă. Poți să faci oricât sport sau să mănânci perfect.

„Nivelul său este determinat genetic şi nu este influenţat de dietă, activitate fizică sau tratamentul hipolipemiant actual”, detaliază medicul. Particula asta, descoperită în 1963, e legată direct de formarea plăcilor de aterom, de tromboză și de inflamația vaselor. O valoare peste 50 mg/dL e deja un semnal serios de alarmă. Partea bună? Testul se face o singură dată în viață. Atât.

Cine ar trebui să facă testul? Răspunsul nu e pentru oricine

Să-l facă toată lumea? Nu. Medicii nu recomandă testarea Lp(a) ca o analiză de rutină. Indicația vine punctual, de la specialist, de obicei de la cardiolog. Doar în situații clare. „Există pacienţi cu valori normale ale LDL care dezvoltă boală cardiovasculară precoce, având ca singur factor de risc identificabil Lipoproteina(a) crescută”, atrage atenția dr. Kosa.

Coincidență? Greu de crezut.

Pericolul e maxim când și colesterolul LDL, și Lipoproteina(a) sunt sus. Testarea devine o idee bună pentru cei cu un istoric complicat în familie: boli de inimă severe la vârste tinere, stop cardiac fără explicație, hipercolesterolemie familială. Dacă știi că ai o predispoziție, medicul poate interveni din timp. Te poate monitoriza atent. Poate preveni un dezastru.

Dacă genetica îți pune piedică, cum lupți înapoi?

Bun, ai aflat că ai Lp(a) mare. E un capăt de lume? Nicidecum. E un apel la acțiune. Dacă acest dușman nu poate fi mișcat din loc, strategia e simplă: toți ceilalți factori de risc trebuie controlați cu o rigoare de fier. „În situaţia existenţei unei valori crescute pentru Lipoproteina(a), să ţinem sub control ceilalţi factori de risc, cei pe care îi putem influenţa”, este sfatul medicului.

Ce înseamnă asta, concret? Control mult mai atent al tensiunii. Al glicemiei. Al greutății. Și fumatul? Zero. Un studiu recent, CONNECT, publicat în JAMA Cardiology, confirmă totul. Cercetarea arată negru pe alb: pacienții care își duc colesterolul „rău” (LDL) sub 50 mg/dL au un risc de trei ori mai mic ca stentul să le cedeze în primii trei ani. Logica e simplă: dacă un inamic e de neînvins, îi anihilezi pe toți ceilalți. Mesajul medicului e direct: „Iubiţi-vă inima, aveţi grija de ea!”.

Sursa: News