Întârzierile de finanțare din partea UE pun în pericol „stabilitatea macrofinanciară” a Ucrainei, afirmă un oficial

Deblocați gratuit Editor’s Digest

Roula Khalaf, redactor al FT, își selectează articolele preferate în acest buletin săptămânal.

Ucraina a avertizat că disputele politice dintre capitalele UE cu privire la un nou pachet financiar pentru Kiev pun în pericol „stabilitatea macrofinanciară” a țării, agravând îngrijorările legate de finanțarea viitoare din partea SUA.

Bruxelles-ul a propus un pachet de 50 de miliarde de euro pentru a sprijini finanțele Ucrainei în următorii patru ani, ca parte a unei solicitări mai largi adresate guvernelor UE de a suplimenta bugetul comun al blocului. Acest lucru a provocat luni de zile de dispute politice între statele membre, fără a exista nicio garanție că se va ajunge la un acord până la sfârșitul anului.

Incertitudinea cu privire la viitoarea finanțare a UE vine în contextul în care Casa Albă nu a reușit nici până acum să convingă Congresul să sprijine o finanțare suplimentară pentru Kiev, pe fondul diviziunilor partizane și al cererilor concurente de a oferi asistență Israelului în războiul său împotriva Hamas.

„Avem nevoie de bani în ianuarie pentru a continua să funcționăm”, a declarat vicepremierul ucrainean Olha Stefanishyna pentru Financial Times. „Momentul este presant și trebuie să avem cu adevărat claritate cu privire la ceea ce se va întâmpla de la 1 ianuarie … pentru a duce la o lipsă de perturbare a stabilității financiare și macrofinanciare în Ucraina”.

Ștefania, care se ocupă de relațiile Ucrainei cu UE și NATO, a declarat că, deși guvernul președintelui Volodymyr Zelenskyy spera că propunerea de finanțare a UE va fi în cele din urmă aprobată, întârzierea este un motiv de îngrijorare.

„Așadar, suntem foarte pozitivi, dar probabil că trebuie să avem un fel de scenariu sigur pentru a ne asigura că [while] este nevoie de timpul necesar pentru a adopta această decizie, că nu perturbă cadrul financiar în curs de desfășurare”, a declarat ea vineri la evenimentul Global Boardroom al FT.

Cele 27 de state membre ale UE susțin în general finanțarea pentru Ucraina, care constă în 17 miliarde de euro sub formă de granturi și 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pe termen lung. Însă acestea nu pot ajunge la un acord cu privire la o suplimentare de 50 de miliarde de euro din bugetul UE pentru alte cheltuieli, inclusiv migrația și rambursarea dobânzilor la datoria comună, pe care Comisia Europeană a decis să le reunească într-o singură propunere.

Diplomați din întregul bloc au cerut Comisiei să separe finanțarea pentru Ucraina de celelalte cheltuieli, pentru a liniști Kievul. Dar Bruxelles a respins în mod repetat această solicitare, argumentând că aceasta i-ar anula șansele de a obține aprobarea pentru părțile din suplimentarea care nu sunt legate de Ucraina.

„Am înaintat o propunere cuprinzătoare și echilibrată. Aceasta răspunde unei serii de nevoi bugetare bine identificate și justificate, într-o serie de priorități politice”, a declarat Eric Mamer, purtător de cuvânt al Comisiei. „Prin urmare, discuțiile noastre cu statele membre se concentrează asupra pachetului global.”

Liderii UE se vor reuni în cadrul unui summit în decembrie pentru a discuta despre suplimentarea bugetului. Toți banii suplimentari care nu sunt redistribuiți din alte părți ale bugetului UE vor trebui să fie acoperiți prin contribuții naționale.

Diplomații statelor membre au avertizat că nu este garantat faptul că cei 27 de lideri vor reuși să ajungă la un acord la summit, ceea ce va întârzia orice acord – și decizia privind sprijinul financiar acordat Ucrainei – până în 2024.

„Suntem cu toții pregătiți să semnăm pentru cele 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, tot ce trebuie să facă este să ne dea ocazia”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE. „Dar Comisia adoptă o poziție maximalistă în acest caz și încearcă să se folosească de Ucraina pentru a obține finanțarea altor priorități ale lor.”

Într-un interviu separat la evenimentul FT Global Boardroom, președintele ceh Petr Pavel a declarat că Ucraina va fi probabil supusă anul viitor unor presiuni din ce în ce mai mari pentru a începe negocierile cu Rusia pentru a pune capăt războiului.

„Vom vedea mai multă oboseală de război de ambele părți … și mult mai multă presiune din partea celor afectați atât direct, cât și indirect”, a declarat Pavel. „Vom vedea alegeri în Rusia, posibil în Ucraina și, de asemenea, în Statele Unite. Toate aceste efecte pot duce în cele din urmă la o negociere”.

El a subliniat că capitalele occidentale nu ar trebui să împingă Kievul la discuții, iar cele două părți sunt în prezent prea îndepărtate.

Pavel, fost general și șef al comitetului militar al NATO, a minimalizat amenințarea ca SUA să-și slăbească angajamentul față de alianță sau chiar să se retragă din aceasta dacă Donald Trump se va întoarce la Casa Albă. Dar el a spus că puterile europene trebuie să fie capabile să acționeze prin intermediul NATO fără a se baza pe Washington.

„În cadrul NATO trebuie să purtăm o discuție despre cum putem instituționaliza mai bine pilonul european pentru a nu fi atât de dependenți de Statele Unite. Este vorba de a ne pregăti pentru o situație în care Statele Unite vor fi ocupate în altă parte.”