Inteligența artificială transformă salariile în mod radical

Un raport recent realizat de Brookings Institution semnalează o creștere temporară a salariilor ca urmare a dezvoltării inteligenței artificiale, însă avertizează că, pe termen lung, acestea ar putea suferi o scădere semnificativă pe măsură ce automatizarea devine tot mai prevalentă.

Inteligența artificială care îți face treaba, nu doar temele. Trei funcții care transformă AI-ul dintr-o jucărie care scrie poezii într-un coleg de birou care chiar muncește.
RecomandariInteligența artificială care îți face treaba, nu doar temele. Trei funcții care transformă AI-ul dintr-o jucărie care scrie poezii într-un coleg de birou care chiar muncește.

Ce se va întâmpla cu salariile noastre pe măsură ce inteligența artificială își asumă din ce în ce mai multe sarcini? Un studiu efectuat de Universitatea Pennsylvania în colaborare cu Brookings Institution dezvăluie că, deși tehnologia poate genera inițial creșteri de venituri, aceste beneficii nu sunt de lungă durată. Iată cum ar putea evolua această dinamică în anii următori.

Inteligența artificială transformă jurnalismul mai rapid decât înțeleg cititorii
RecomandariInteligența artificială transformă jurnalismul mai rapid decât înțeleg cititorii

De la creștere la scădere: ciclul salariilor

Cercetătorii Konrad Kording și Ioana Marinescu subliniază că, la început, automatizarea are efecte benefice asupra salariilor. În primul stadiu, automatizarea în sectorul inteligenței artificiale determină o creștere a salariilor, datorită sporirii productivității angajaților. Aceasta poate fi explicată prin faptul că instrumentele digitale bazate pe inteligență artificială facilitează și accelerează activitățile desfășurate de muncitori.

RecomandariInteligența artificială transformă industria turismului în 2025

Cu toate acestea, pe măsură ce sistemele de inteligență artificială preiau sarcini din ce în ce mai complexe, cererea pentru forța de muncă umană scade, în special în domeniile afectate. Drept urmare, mulți lucrători ajung să fie nevoiți să accepte locuri de muncă mai puțin remunerate sau să se reorienteze către sectoare cu creștere economică mai modestă, precum construcțiile sau îngrijirea persoanelor.

Simulările efectuate de cercetători indică faptul că, după o perioadă inițială de creștere a salariilor, acestea încep să scadă. Efectele negative devin predominante, deoarece majoritatea lucrătorilor sunt excluși din sarcinile care pot fi automatizate. În acest mod, beneficiile economice se transferă treptat de la forța de muncă către capital, ceea ce poate crea probleme majore de distribuție a veniturilor.

Modelul de evoluție a salariilor

Cercetătorii au elaborat un model interactiv care analizează tranziția de la activitățile umane la cele automatizate. Graficul generat ilustrează o creștere rapidă a salariilor, urmată de o stagnare și, ulterior, de o scădere. Deși producția totală continuă să avanseze, salariile nu reușesc să țină pasul cu acest ritm.

Limitele progresului și saturația inteligenței

Studiul subliniază că beneficiile aduse de inteligența artificială nu pot continua la nesfârșit. La un moment dat, factorii umani și infrastructura fizică devin limitativi. Chiar și cu progresele tehnologice, dependența de echipamente și de activitatea umană pentru anumite sarcini practice rămâne o constantă.

Această limitare, denumită „saturație de inteligență”, explică de ce creșterile economice generate de inteligența artificială se estompează în timp. Autorii studiului sugerează că este necesar să investim mai mult în infrastructură și să moderăm ritmul automatizării, pentru a menține un echilibru pe piața muncii.

Pentru a proteja salariile, este esențial ca muncitorii să rămână productivi chiar și în condițiile în care locurile de muncă digitale dispar. O altă soluție propusă vizează implementarea unei taxe pe serviciile virtuale care înlocuiesc activitățile tradiționale desfășurate de oameni.

Ce măsuri pot fi luate

Printre soluțiile concrete analizate se află introducerea unei „taxe pe roboți”, o idee similară cu cea avansată de senatorul american Bernie Sanders. Scopul acestei măsuri este de a descuraja companiile să înlocuiască angajații cu sisteme de inteligență artificială fără a lua în considerare impactul social.

Alte soluții sugerate de cercetători includ investiții în educație și recalificare profesională, pentru a diminua efectele negative ale automatizării. Este crucial ca tranziția către automatizare să nu fie prea rapidă, astfel încât piața muncii să aibă timp să se adapteze.

În anii următori, dacă actualul ritm al automatizării persistă, salariile ar putea urma un model de tip „cocoașă”: o scurtă perioadă de creștere, urmată de o corecție. Autorii avertizează că, fără intervenții adecvate, această tendință ar putea conduce la o redistribuire semnificativă a veniturilor, cu efecte devastatoare asupra societății.

Privind spre viitor

Studiul respinge atât scenariile extrem de optimiste privind viitorul dominat de inteligența artificială, cât și pe cele care prevăd o pierdere totală a locurilor de muncă. Autorii propun o abordare echilibrată, în care adoptarea tehnologiei să fie corelată cu politici menite să protejeze angajații și să asigure o tranziție justă.

Chiar dacă automatizarea inițial generează creșteri ale salariilor, aceasta poate, în cele din urmă, să conducă la scăderi considerabile ale acestora. Progresul tehnologic poate fi benefic doar dacă este gestionat cu responsabilitate, astfel încât toți lucrătorii să aibă posibilitatea de a beneficia de pe urma schimbărilor aduse de inteligența artificială.

Sursa: financiarul.ro