Regimul de la Teheran a rupt tăcerea. A prezentat un bilanț oficial al victimelor protestelor care au zguduit Iranul. Dar cifrele lor par dintr-o altă lume. O lume complet diferită de cea descrisă de organizațiile pentru drepturile omului.
Miercuri, televiziunea de stat a aruncat o cifră: 3.117 morți. Acesta ar fi bilanțul protestelor, citat de HotNews de la agențiile AFP și Reuters. Un număr exact. Prea exact, poate. Mai ales când îl compari cu alte surse.
Un bilanț oficial contrazis din toate părțile
Numărul oficial, 3.117, este contrazis flagrant de estimările independente. Organizația Iran Human Rights (IHR), din Norvegia, a numărat deja cel puțin 3.428 de manifestanți uciși. Și avertizează că bilanțul real ar putea sări de 20.000 de morți. O prăpastie.
Ironia sorții? Chiar cineva din interiorul regimului a vorbit săptămâna trecută de minimum 5.000 de morți, cifră care includea și vreo 500 de membri ai forțelor de securitate. Același demnitar a aruncat vina, convenabil, pe „teroriștii și revoltații înarmați”. Coincidență? Greu de crezut.
Acuzația supremă: „Război împotriva lui Dumnezeu”
Dincolo de cifre, soarta celor arestați este sumbră. Represiunea sângeroasă este dublată de o mașinărie legală menită să justifice pedepsele capitale.
Asghar Jahangir, purtătorul de cuvânt al justiției iraniene, a spus-o clar: unele fapte ale protestatarilor sunt considerate „Mohareb”.
Ce e „Mohareb”? E un termen islamic pentru „a purta război împotriva lui Dumnezeu”. Practic, cea mai gravă acuzație posibilă în legea iraniană. Pedeapsa este moartea. Astfel, regimul își creează singur pretextul legal pentru a executa protestatari și a strivi orice opoziție.
De la pâine la libertate: Cum au explodat protestele
Totul a început pe 28 decembrie. Oamenii au ieșit în stradă pentru pâine, sufocați de sărăcie și inflație. Dar scânteia a aprins un foc uriaș. În numai două săptămâni, protestele au cuprins toată țara, iar strigătele despre economie s-au transformat într-o singură cerere politică, una radicală: jos regimul religios.
Iar represiunea a fost brutală. Confruntările au fost cele mai sângeroase de la revoluția islamică din 1979 încoace, un punct de referință în istoria modernă a Iranului. Străzile au devenit câmpuri de luptă, cu civili neînarmați de o parte și forțele loiale regimului de cealaltă.
Reacția lui Trump: Amenințări și mulțumiri surprinzătoare
Violența nu a trecut neobservată. Statele Unite au reacționat. Președintele american Donald Trump a folosit un ton dur, amenințând direct cu intervenția dacă masacrul de pe străzi sau execuțiile în masă nu se opresc. Presiunea a fost continuă.
Apoi, vineri, o mișcare bizară. Trump a postat pe social media mulțumiri pentru liderii de la Teheran. De ce? Pentru că, spunea el, ar fi anulat execuțiile în masă programate. O afirmație ciudată, care lasă multe semne de întrebare, mai ales că acuzația de „Mohareb” atârnă încă deasupra capetelor a mii de oameni arestați.
