O avarie la CET București Sud a lăsat 3.500 de imobile fără căldură și apă caldă, aproape 40% din totalul celor racordate la sistemul centralizat. Problema se agravează pe fondul unei rețele de termoficare cu echipamente de peste 40-60 de ani și datorii de 1,5 miliarde de lei, potrivit HotNews.
Avaria care a paralizat jumătate din Capitală
Inițial, reprezentanții Elcen au anunțat că avaria afectează 1.000 de imobile, însă numărul a crescut rapid la 3.500. Producătorul de energie susține că a continuat să livreze agent termic la o temperatură suficient de ridicată pentru populație, însă agentul termic nu ajungea în calorifere din cauza conductelor vechi.
Din partea cealaltă, Termoenergetica neagă orice avarie în conducte și susține că problema a plecat de la Elcen. Perspectiva rezolvării complete s-a mutat abia la începutul săptămânii viitoare, lăsând mii de bucureșteni să înfrunte frigul în propriile locuințe.
Datorii istorice de peste un miliard de euro
Problemele sistemului de termoficare datează de peste 20 de ani și se agravează constant. RADET a început să acumuleze datorii la Elcen încă de la începutul anilor 2000, iar situația s-a deteriorat dramatic după 2010. În 2016, atât Elcen, cât și RADET au intrat în insolvență, după ce RADET acumulase datorii de 3,7 miliarde de lei.
În 2019, RADET a intrat în faliment, iar activitatea sa a fost preluată de compania municipală Termoenergetica. Însă noua entitate a continuat să acumuleze datorii exact în același fel, ajungând la 1,5 miliarde de lei restante către Elcen. În total, Elcen a fost privată de-a lungul anilor de 5,2 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro.
Termoenergetica invocă lipsa banilor de la buget
Reprezentanții Termoenergetica explică că plata datoriilor către Elcen este condiționată de banii pe care îi primesc de la bugetul local. „CMTEB a solicitat în mod repetat aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 36/2006, respectiv emiterea Ordinului comun al ministrului dezvoltării și al ministrului finanțelor, care permite alocarea cotelor defalcate din impozitul pe venit exclusiv pentru plata obligațiilor către furnizorii de energie termică. Până în prezent, aceste demersuri nu au fost finalizate”, a transmis Termoenergetica.
Compania invocă și schimbările administrative de la Primăria Capitalei. „Această perioadă a fost marcată de schimbări administrative la nivelul Primăriei Municipiului București, ca urmare a alegerilor, ceea ce a determinat o perioadă de tranziție instituțională și de reconfigurare a priorităților bugetare”, susțin oficialii.
Zonele critice din București
Cartierele considerate critice sunt cele în care rețeaua depășește 40-60 de ani vechime, iar magistralele au diametre mari, ceea ce înseamnă că orice avarie are un impact major. Potrivit Termoenergetica, între 50% și 65% din rețeaua de distribuție și transport a energiei termice din București se află în zona critică, cu risc ridicat de avarie.
Conform proiectelor aflate în derulare, aproximativ 30% din rețeaua termică primară este vizată pentru înlocuire sau reabilitare prioritară, aceasta fiind zona cu cel mai ridicat risc de avarie și cu impact major asupra funcționării sistemului.
Investiții de 350 de kilometri în patru ani
În perioada 2010-2020 au fost modernizați aproximativ 118 kilometri de rețea, în timp ce în intervalul 2020-2024 au fost reabilitați 184 km. În anul 2025, până în prezent, au fost reabilitați peste 50 de kilometri de magistrale, iar lucrările continuă cu aproximativ 30 de șantiere active în București.
Sistemul total are circa 800 de kilometri de conducte magistrale și aproximativ 2.700 de conducte secundare. „Planificarea intervențiilor accelerate se realizează în funcție de frecvența avariilor, impactul asupra consumatorilor și prioritățile stabilite prin programele de investiții aprobate”, explică reprezentanții Termoenergetica.
Pierderi de jumătate de miliard de lei anual
În anul 2024, pierderea tehnologică înregistrată a fost de 1.759.748 MWh, reprezentând 37,73%, cu o valoare estimată de aproximativ 500 milioane lei. Aceste pierderi masive din rețea înseamnă că 40% din agentul termic transportat prin conducte se pierde pe drum către consumatori.
O parte dintre aceste pierderi sunt plătite de către consumatori prin tarife, iar restul din bugetul local al Capitalei. Pierderile anuale ajung la aproximativ jumătate de miliard de lei, o sumă care ar putea fi investită în modernizarea sistemului.
Soluțiile propuse de Elcen
Oficialii Elcen susțin că datoriile acumulate de Termoenergetica au un impact major asupra fluxului de numerar și limitează semnificativ capacitatea de investiții în modernizare. „Pentru stabilizarea financiară a relației dintre Elcen și Termoenergetica este necesar un sprijin coordonat atât din partea autorităților centrale, cât și a celor locale”, declară reprezentanții producătorului.
Elcen propune ca Primăria București să asigure plata la timp a subvenției pentru energia termică, astfel încât Termoenergetica să poată achita facturile curente. „Fără un flux financiar predictibil, nici Elcen, nici Termoenergetica nu pot funcționa în parametri stabili, iar riscul acumulării de noi datorii rămâne ridicat”, avertizează compania.
Schimbarea primarului nu va rezolva criza
Întrebați dacă venirea unui nou primar general va îmbunătăți situația, responsabilii Elcen au răspuns că situația datoriilor nu se va rezolva prin schimbarea unei persoane, ci printr-o politică coerentă. „Rezolvarea problemei necesită stabilitate administrativă, asumarea responsabilității pentru finanțarea corectă a sistemului de termoficare, continuarea dialogului tehnic dintre PMB, Termoenergetica și Elcen”, susțin aceștia.
„Indiferent de schimbările politice, problema rămâne una structurală și trebuie tratată ca atare. Cu un cadru financiar stabil și cu un dialog constant, relația Elcen-Termoenergetica poate fi stabilizată”, concluzionează reprezentanții producătorului de energie termică.
