Demența afectează tot mai mulți români, iar primele semnale de alarmă sunt deseori ignorate sau puse pe seama oboselii. La nivel mondial, 57 de milioane de oameni sufereau de această afecțiune în 2021, iar cifrele cresc accelerat de la an la an.
Ce este de fapt boala si cum arata cifrele
Mulți confundă demența cu o simplă uitare inofensivă. Numai că lucrurile stau complet diferit. Dr. Clara Marion Resit, medic primar neurolog la MedLife, avertizează că boala este una extrem de severă.
„Este o afecțiune a creierului care alterează funcția cognitivă (inteligența, memoria) în mod persistent, cu evoluție spre invaliditate și moarte. Este o boală degenerativă, dacă ne referim cel puțin la demența Alzheimer, dar și la cea din boala Parkinson, la demența fronto-temporală, adică cea de care suferă Bruce Willis, mai ușor spus. Există și demența vasculară, cea asociată diferitelor tipuri de AVC”, explică medicul.
Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că apar aproape 10 milioane de cazuri noi în fiecare an. Iar incidența crește direct proporțional cu vârsta pacienților.
„Evaluările statistice se fac la segmentul de populație de peste 65 ani și, în general, dar aproape sigur și în România, frecvența este de 10-12% din totalul acestei populații, să spunem, în vârstă. Știm că acest procent crește cu fiecare decadă, astfel că la populația peste 80 ani este de 25%. În fiecare lună am cel puțin un pacient nou cu demență, așa încât pot spune că în fiecare an sunt circa 12-15, după cum și în fiecare an pierd pacienți care se agravează și mor”, detaliază dr. Resit.
Gafele zilnice care ascund diagnosticul
Debutul afecțiunii este lent și extrem de subtil. Așa cum se arată într-o analiză publicată recent de Hotnews, familiile trec adesea cu vederea primele modificări de comportament. Cercetările din revista Alzheimer’s & Dementia confirmă că afectarea memoriei recente reprezintă printre primele semnale clare.
„Pacienții își dau seama că nu se mai descurcă să rezolve situații un pic mai complicate pe care le gestionau ușor înainte, nu mai pot opera mai multe date, nu își amintesc detalii din întâmplări recente, nu mai sunt atenți la detalii spațiale, fac confuzii, toate acestea se întâmplă în condiții în care, de regulă, au o activitate cotidiană liniștită, regulată, previzibilă și un somn satisfăcător. Din păcate, destul de des pacienții vin cu un fiu sau o fiică sau cu soțul/soția, care deja sunt îngrijorați din cauza «gafelor» și încurcăturilor serioase, pierderilor de memorie care duc la repetiția întrebărilor și a relatărilor pe care le fac pacienții, a ignorării acestor deficiențe, iar acesta e un stadiu deja «copt»”, explică medicul neurolog.
Timpul pierdut costă enorm.
V-ați gândit vreodată de ce unii oameni dezvoltă boala la o anumită vârstă și alții nu? Până la urmă, genetica are un cuvânt greu de spus, deși mai mulți factori țin strict de istoricul medical.
Cine risca sa se imbolnaveasca si ce rol are genetica
Riscul crește vizibil pentru femeile trecute de 65 de ani, persoanele cu un nivel educațional scăzut, dar și pentru pacienții cu boli cardiovasculare sau cei care au suferit traumatisme craniene.
„Să nu uităm de genetică”, atrage atenția medicul primar.
Anumite gene declanșează boala precoce (Presenilina 1, 2 și APP, la pacienții sub 65 de ani), în timp ce gena APOE epsilon 4 este legată direct de instalarea afecțiunii la vârste înaintate. Analiza genetică este scumpă și nedecontată în România, dar rămâne esențială pentru tineri sau pentru descendenții celor cu forme precoce. Medicii pot testa proteine serice (fosfo-tau 181 și 217) sau proteine din lichidul cerebrospinal (fosfo-tau și beta-amiloid) pentru a confirma cu certitudine diagnosticul de Alzheimer.
Cum putem preveni declinul cognitiv
Un raport amplu (publicat în The Lancet Commission on Dementia Prevention) arată că boala are o evoluție ireversibilă. Dar asta nu înseamnă că suntem condamnați de la primele semne.
„Este important să ducem o viață ordonată și să tratăm factorii de risc vascular, să tratăm și bolile psihice cele minore”, recomandă dr. Resit.
Prevenția presupune o dietă echilibrată, minimum 6 ore de somn pe noapte și exerciții fizice zilnice făcute în aer liber. Creierul are nevoie de antrenament constant prin citit, cuvinte încrucișate sau sudoku, dar și de comunicare cu cei din jur, departe de ecranele telefoanelor sau ale televizoarelor. Studiul clinic FINGER trial a demonstrat deja că aceste intervenții asupra stilului de viață încetinesc vizibil declinul cognitiv.
Boala lovește crunt și în familiile celor afectați. „Formele medii și severe sunt o povară psiho-fizică pentru aparținători […] circa 30% dintre cei care îngrijesc acești pacienți se pot îmbolnăvi grav”, avertizează medicul.
La nivel mondial, peste 60% dintre persoanele diagnosticate locuiesc în prezent în țări cu venituri mici și medii.
