Procurorul-șef european Laura Codruța Kövesi a participat vineri, 12 decembrie 2025, la un apel public destinat reformării sistemului judiciar din România. Aceasta a semnat o scrisoare deschisă alături de peste 500 de magistrați români, care denunță abuzurile sistemice comise de judecătorii de rang înalt și solicită implementarea unei reforme reale a justiției.
Această inițiativă amplifică o problemă deja delicată pentru coaliția de guvernare, care se confruntă cu tensiuni interne, conform analizei efectuate de Bloomberg.
### Contextul scandalului
Scrisoarea magistraților apare într-un moment marcat de un scandal fără precedent. Pe 9 decembrie, platforma de jurnalism de investigație Recorder a difuzat documentarul „Justiția Capturată”, o anchetă de două ore care detaliază modul în care sistemul judiciar ar fi sub controlul unor grupuri de interese formate din magistrați și politicieni.
Documentarul ilustrează cum președinții de instanțe, numiți politic, exploatează lacunele legale pentru a desfășura practici neetice. Exemplele includ achitări discutabile în dosare de corupție de mare amploare și represalii asupra judecătorilor sau procurorilor care îndrăznesc să conteste acest sistem. Cei care au denunțat abuzurile au fost supuși transferurilor, retrogradărilor, anchetelor disciplinare sau chiar demiterilor.
Investigația a fost bine primită, acumulând peste 3,2 milioane de vizualizări pe YouTube în primele două zile de la lansare și fiind difuzată de televiziunea publică română.
### Conținutul scrisorii magistraților
Judecătorii și procurorii care au semnat scrisoarea afirmă că justiția română se confruntă cu o „disfuncție profundă și sistemică”. Documentul, publicat pe rețelele sociale, subliniază necesitatea de a proteja persoanele care aduc la cunoștință adevărul.
„Adevărul și integritatea nu trebuie pedepsite, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt amenințate”, se menționează în scrisoare.
De asemenea, lideri din mediul de afaceri din România au sprijinit scrisoarea deschisă, cerând guvernului să fie pregătit să modifice legislația, să crească transparența și să protejeze magistrații care discută public despre problemele din sistem.
### Proteste și reacții oficiale
Aproximativ 1.000 de români au protestat joi seara în București, ca reacție la documentarul „Justiția Capturată”. Manifestanții au scandat „Justiție, nu corupție” în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce amintește de protestele masive din 2017, care se opuneau dezincriminării anumitor fapte de corupție.
Cererile protestatarilor includ demisia Liei Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, acuzată de coordonarea unei rețele de control asupra sistemului judiciar. De asemenea, au fost solicitate demisiile ministrului justiției Radu Marinescu și ale șefului DNA, Liviu Voineag. Proteste similare au avut loc și în alte orașe din țară, precum Cluj-Napoca și Iași.
### Consultări organizate de președintele Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a anunțat organizarea unor consultări cu membrii sistemului judiciar pe 22 decembrie. Acest demers este important, având în vedere că președintele României numește președinții de instanțe și procurorii-șefi.
„Când atât de mulți magistrați reclamă o problemă de integritate în sistemul de justiție, lucrurile sunt foarte serioase”, a declarat Dan. El a subliniat că documentarul conține atât fapte, cât și opinii care trebuie verificate. De asemenea, a invitat magistrații să îi comunice direct problemele cu care se confruntă.
Premierul Ilie Bolojan a exprimat și el deschiderea pentru dialog cu magistrații, subliniind că va analiza informațiile prezentate în documentar.
### Laura Codruța Kövesi – un nume cunoscut în justiția europeană
Laura Codruța Kövesi, în vârstă de 52 de ani, este procurorul-șef european din 2019 și conduce Parchetul European (EPPO) din Luxemburg, axat pe investigarea fraudelor cu fonduri europene. A fost numită în această funcție în ciuda opoziției guvernului de la București din perioada respectivă.
Între 2013 și 2018, Kövesi a condus Direcția Națională Anticorupție, reușind să condamne foști premieri, miniștri și numeroși alți politicieni. A fost demisă în 2018 la cererea ministrului justiției, într-un context de atacuri asupra instituțiilor anticorupție. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că România a încălcat drepturile Laurei Kövesi.
### Contextul european al crizei
Comisia Europeană a menținut România sub monitorizare specială în domeniul justiției după aderarea sa la Uniunea Europeană în 2007. Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost ridicat în 2023, iar România a reușit să adere la Spațiul Schengen.
După ridicarea MCV, ritmul investigațiilor anticorupție a încetinit, stârnind îngrijorări cu privire la achitările pronunțate în dosare de mare corupție. Secția pentru judecători a CSM a respins acuzațiile aduse în documentar, argumentând că acestea contrazic evaluările recente ale Uniunii Europene. Totuși, secția pentru procurori a CSM a anunțat că va verifica veridicitatea concluziilor referitoare la activitatea procurorilor.
### Provocările pentru coaliția de guvernare
Coaliția condusă de premierul Ilie Bolojan, formată din PNL, PSD, USR și UDMR, se confruntă cu tensiuni pe tema reformelor fiscale și administrative. PSD a anunțat suspendarea sprijinului pentru reforme până la finalizarea consultărilor interne, cu o decizie așteptată la sfârșitul lunii ianuarie 2026.
Criza din justiție adaugă o nouă provocare pentru guvern într-un moment în care România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și implementează un program de austeritate criticat.
La nivel european, mandatul Laurei Codruța Kövesi la EPPO expiră în 2026, iar implicarea ei în această criză subliniază importanța independenței justiției într-un stat membru al Uniunii Europene.
