Un copil cu sistemul imunitar în formare poate trece prin patru episoade de enteroviroză într-un singur an. Familiile se confruntă frecvent cu aceste infecții digestive extrem de contagioase, provocate de peste 100 de tipuri de virusuri, de la rotavirusuri și norovirusuri, până la adenovirusuri.
Răspândirea virusurilor și igiena de bază
Infecțiile lovesc puternic odată cu încălzirea vremii. Se transmit rapid pe calea mână-gură, prin salivă, mucus sau contactul cu suprafețe și alimente nespălate. Dr. Cristina Mihăilă, medic pediatru la Hyperclinica MedLife Titan, a explicat mecanismul de transmitere.
„Enterovirusurile apar mai frecvent în perioadele când temperatura ambientală crește (primăvara târziu, vara și la începutul toamnei), deoarece virusurile se multiplică mai rapid, iar copiii sunt expuși mai mult la contactul cu aceste enterovirusuri la locurile de joacă, în vacanțe, la piscine, la bazine și prin consumul de alimente contaminate. Părinții, bunicii sau alte persoane care însoțesc copiii trebuie să respecte condițiile de igienă, să se spele bine pe mâini cu apă și cu săpun, să spele sau să dezinfecteze mânuțele copiilor după ce aceștia au fost la locul de joacă. si este bine să evite, pe cât posibil, să mănânce în parc”, a precizat medicul.
Protocolul de acasă și drumul la spital
Cum procedăm când cel mic se simte rău? Într-un interviu publicat recent de Adevarul, specialistul a detaliat protocolul clar pentru primele zile de boală.
„La primele semne care ridică suspiciunea unei enteroviroze (febră, greață, vărsătură, dureri abdominale), adultul îngrijitor să supravegheze copilul acasă și să-i dea lichide să bea treptat. si sunt recomandate sărurile de rehidratare, iar regimul alimentar trebuie să fie ușor (supe de rădăcinoase, de exemplu). Este important ca persoana din familie care îngrijește copilul să-i urmărească permanent starea, iar dacă face febră sau frisoane și dacă varsă, va trebui să-l ducă pentru a fi văzut de un medic pediatru sau de medicul de familie”, a avertizat dr. Mihăilă.
Vărsăturile repetate și diareea apoasă anunță o agravare bruscă.
Știți ce înseamnă asta concret pentru corpul unui bebeluș? Deshidratare masivă și risc uriaș de complicații precum meningite, encefalite sau miocardite.
„Sugarii și copiii mici, având o imunitate în formare, sunt predispuși la forme severe de boală. Însă sunt și cazuri de copii mai mari, de 10-14 ani, care pot avea o stare agravată, cu multiple vărsături și cu imposibilitatea de a se hrăni și de a se hidrata. În astfel de condiții, cel mai bine este să fie duși la spital, pentru analize și investigații, pentru monitorizare permanentă și pentru tratament cu perfuzii de reechilibrare”, a adăugat specialistul.
Pauza digestivă și regimul alimentar
Antibioticele sunt complet inutile împotriva virusurilor și distrug flora intestinală.
„Nu există un tratament standard, specific, ci doar tratament simptomatic, suportiv, individualizat fiecărui pacient, cu regim alimentar, hidratare și săruri, antitermice, la nevoie, antispastice și antisecretorii”, a transmis medicul pediatru.
Iar regula de aur apare imediat după primul episod de vomă. E drept că părinții se panichează rapid, dar insistarea cu mâncarea face mai mult rău.
„Copilul care începe să verse trebuie supravegheat atent. După prima vărsătură este recomandată o pauză digestivă de 30 de minute, iar îngrijitorul nu trebuie să insiste cu lichidele sau cu mâncarea. Apoi, treptat-treptat, i se oferă copilului apă, ceai de mentă și săruri pentru rehidratare”, a explicat dr. Mihăilă.
Regimul alimentar (aplicat cu prudență) trebuie să conțină orez fiert, piure de morcovi, supe limpezi, banane verzi, afine, brânză de vaci bine stoarsă, albuș de ou fiert și iaurturi probiotice.
Bacteriile benefice și prevenția prin vaccin
Dar boala nu trece doar cu regim. Echilibrarea florei intestinale cere intervenție imediată din partea părinților.
„Pentru reechilibrarea florei intestinale este recomandată administrarea de probiotice, așa-numita terapie cu bacterii benefice. Probioticele sunt microorganisme vii ce contribuie la menținerea echilibrului florei intestinale. Administrate în cantități adecvate, ele contribuie la refacerea sănătății gazdei prin faptul că stimulează sistemul imunitar și protejează organismul împotriva virusurilor. Cele mai comune tipuri de bacterii benefice utilizate în acest tip de terapie sunt Lactobacilus ramnosus și Lactobacilus reuteri”, a subliniat pediatrul.
Până la urmă, prevenția rămâne cea mai sigură variantă, mai ales în fața rotavirusului, un agent patogen extrem de periculos pentru copiii sub cinci ani.
„Rotavirusul este un virus cu efecte destul de agresive atât la sugari, cât și la copiii mici. Vaccinurile antirotavirus fac parte din schema de vaccinare opțională și se administrează, la cerere, de către medic. Se pot vaccina sugarii mici, cu vârste între opt și 24 de săptămâni. Formula de vaccin antirotavirus conține virusuri vii, atenuate și se administrează pe cale orală”, a concluzionat dr. Cristina Mihăilă din cadrul Hyperclinicii MedLife Titan.
Vaccinul antirotavirus se administrează exclusiv pe cale orală, sub formă de picături, în primele luni de viață ale bebelușului.
