Orice speranță pentru o pace rapidă în Ucraina a fost îngropată de Moscova. Brusc. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a aruncat o găleată cu gheață peste optimismul fragil al administrației Trump. Avertismentul său a fost sec: drumul către un acord este încă foarte, foarte lung.
Declarațiile, preluate de The Guardian din agenția rusă RIA, vin la doar câteva zile după ce discuțiile din Abu Dhabi fuseseră descrise de toți participanții – SUA, Ucraina și Rusia – drept „dificile, dar constructive”. Mesajul lui Lavrov schimbă totul. Acesta sugerează că un acord final este aproape imposibil de atins, făcând praf entuziasmul creat de presiunea președintelui american Donald Trump asupra Europei și Ucrainei.
Ce vrea de fapt Moscova? Condițiile neschimbate ale Rusiei
Nimic nou. Rusia își menține pe masă aceleași cereri maximaliste de la începutul conflictului. Moscova nu renunță la pretențiile teritoriale din estul Ucrainei, o linie roșie absolută pentru Kiev. Se opune la fel de vehement oricărei idei ca Ucraina să adere la NATO. Sau să găzduiască trupe occidentale, chiar și sub forma unor simple garanții de securitate. Practic, cererile sunt identice cu cele din prima zi a invaziei. Surprinzător sau nu, Kremlinul nu pare dispus să cedeze un milimetru din obiectivele sale, indiferent de costuri.
Avertisment de la Tallin: „Retorica păcii e doar o tactică”
Pesimismul lui Lavrov este oglindit și chiar amplificat de un raport dur venit din Estonia. Serviciul de informații externe al țării tocmai și-a publicat evaluarea anuală de securitate, azi, marți, 10 februarie 2026. Concluziile sale bat cap în cap cu optimismul american. Raportul arată clar că nu există niciun semn că Vladimir Putin ar căuta negocieri reale. Șeful serviciului, Kaupo Rosin, a fost chiar mai direct într-un briefing de presă.
„Vedem că Rusia își stabilește obiective operaționale pe termen lung în războiul împotriva Ucrainei. Acest lucru confirmă că așa-numita retorică a discuțiilor de pace este doar o tactică pentru a câștiga timp, iar Rusia nu are nicio intenție de a pune capăt războiului până când obiectivele sale nu vor fi atinse”, a declarat Rosin. O palmă directă pentru Washington.
De ce nu crede spionajul estonian în negocieri reale
Când a fost întrebat despre informațiile din administrația Trump care sugerau un acord iminent, șeful spionilor estonieni a părut sincer nedumerit. „Nu știu pe ce se bazează evaluarea SUA. În opinia noastră, Putin ar încheia un acord adecvat doar dacă economia sau sectorul financiar ar suferi lovituri foarte grele, de exemplu, prin sancțiuni suplimentare care ar viza industria petrolului și a gazelor… Dacă se aplică măsuri și presiuni suplimentare, atunci poate că socoteala lui Putin se schimbă. Dar în prezent, nu vedem nicio schimbare în gândirea sa”, a explicat Kaupo Rosin. El a recunoscut că economia Rusiei a intrat în declin, fiind susținută artificial de sectorul de apărare în detrimentul celui civil, dar a concluzionat că „prăbușirea totală a economiei ruse rămâne foarte puțin probabilă”.
Kievul, între negocieri și bombe. Zelenski cere garanții reale
Și Ucraina? Ucraina rămâne pe teren, sub amenințarea bombelor. Președintele Volodimir Zelenski a spus-o clar în discursul său de aseară: „garanțiile de securitate fiabile sunt singura fundație reală pentru pace”. El se teme că Rusia va testa orice acord prin noi lovituri aeriene sau prin „operațiuni hibride de vreun fel”. O teamă perfect justificată. Chiar noaptea trecută, un atac rusesc a lovit o instalație energetică din regiunea Odesa, la Marea Neagră. Toate astea în timp ce țara se luptă cu gerul iernii.
