Consilierul prezidențial lituanian Deividas Matulionis a anunțat o investiție suplimentară de 500 de milioane de euro pentru achiziția de sisteme antidronă. Fostul ambasador la NATO a explicat la Summitul B9 că prezența trupelor americane rămâne vitală pentru securitatea Europei de Est, respingând ideea unei armate europene independente.
Investitii masive in sisteme de interceptare
Războiul din Ucraina a schimbat complet calculele la Vilnius. Lituania a ajuns să aloce 5,4% din PIB pentru nevoile esențiale de apărare, o sumă de 10 ori mai mare comparativ cu anul 2014. Deividas Matulionis a explicat clar direcția banilor guvernamentali.
„Știți, facem multe. Ne extindem forțele de apărare, investim mai mult în capacitățile de apărare. Dar, fireste trebuie să ne îmbunătățim capacitățile anti-drone. Acest lucru nu se referă doar la Lituania, la statele baltice, ci la toate țările de pe flancul estic”, a declarat oficialul.
Guvernul lituanian apasă pedala de accelerație pe achiziții militare.
„Și facem acest lucru, vom cheltui încă 500 de milioane de euro în acest scop. Și va exista un raport de progres în zilele următoare, privind ceea ce am făcut în ultimele luni pentru a îmbunătăți atât nivelul de detectare a dronelor, cât și al interceptorilor, precum și avertizarea populației. Aceasta este o problemă pe care o tratăm foarte serios. Și sper că toți ceilalți aliați, în special cei de pe flancul estic, fac același lucru”, a completat consilierul prezidențial.
Falsa oferta de pace a Kremlinului
Într-un interviu publicat de Hotnews marți dimineață, fostul ambasador la NATO a demontat declarațiile recente ale lui Vladimir Putin referitoare la un posibil final al conflictului armat. Oficialul de la Vilnius vede o cu totul altă realitate pe teren.
„Ei bine, ucrainenii au spus întotdeauna că ar dori să avem cât mai curând posibil un acord de pace just și durabil, iar Rusia a pretins întotdeauna că urmărește pacea. Nu putem avea încredere în această declarație a lui Putin, arată, cel mai probabil, că Rusia încearcă să ajungă la o pace în condițiile impuse de ea, adică renunțarea (Ucrainei) la teritorii și toate acele cerințe suplimentare, care ne sunt foarte bine cunoscute tuturor”, a punctat Matulionis.
Dar oare chiar vrea Moscova să se așeze la masa negocierilor?
„Nu vedem niciun fel de pași substanțiali spre pace. Dacă ar vrea, ar putea să vorbească cu ucrainenii și să înceapă negocierile privind acordul de pace. Dar ei încă se prefac, iar asta este o problemă. Este o problemă pe care o tratăm foarte serios. Și sper că toți ceilalți aliați, în special cei de pe flancul estic, fac același lucru”, a adăugat el.
De ce trupele americane raman esentiale
Iar problema dronelor rusești nu este doar o teorie pe hârtie pentru statele baltice. Când fragmente de drone cad pe teritoriul României la granița cu Ucraina, românii din localitățile limitrofe simt exact aceeași vulnerabilitate despre care vorbesc oficialii de la Vilnius. Până la urmă, întregul flanc estic împarte același risc imediat, iar umbrela de securitate depinde direct de deciziile luate la Washington.
Matulionis respinge ferm ideea unei armate europene care să înlocuiască structurile actuale.
„Ei bine, pentru noi este inacceptabil. Astăzi, președintele nostru a spus foarte clar că avem nevoie de o Europă mai puternică în cadrul NATO. Iar un NATO puternic înseamnă o Europă mai puternică. Și aceasta este singura cale, acesta este singurul remediu. Și este înșelător și, si periculos să se ridice anumite chestiuni legate de Uniunea Europeană de apărare, de autonomia europeană în materie de apărare sau de armata europeană”, a explicat acesta.
„Ar putea pur și simplu să-i încurajeze pe americani să spună: «Dacă sunteți cu adevărat dispuși să preluați controlul, este problema voastră». Dar trebuie să îi păstrăm pe americani aici, deoarece prezența americană este un garant al păcii deja de 80 de ani. Și, asa ca trebuie să facem tot ce este necesar din partea noastră pentru a-i menține în Europa”, a declarat consilierul prezidențial.
Lectia istoriei si blocajul industriei de armament
Dincolo de declarațiile politice, Lituania se bazează pe memoria colectivă. Ocupată în 1940, țara și-a recâștigat independența abia în 1990 (un detaliu istoric pe care generațiile mai în vârstă îl cunosc direct și care dictează politica de stat de astăzi).
„Principala lecție este istoria noastră. Am fost ocupați în 1940 și suntem independenți deja de 36 de ani și vom face tot ce este necesar pentru a ne apăra independența. Sunt încă oameni care își amintesc trecutul. Și ce puteți face, ce pot alții să facă mai mult este pur și simplu să aibă voință politică, să continue să-și consolideze capacitatea de descurajare și apărarea”, a transmis Matulionis.
Să fim serioși, banii alocați pe hârtie nu opresc tancurile rusești.
„Pentru că, așa cum au spus astăzi unii președinți: nu banii, nu graficele din dosare ne vor apăra, ci capacitățile reale. Iar problema majoră este cum să stimulăm industria de apărare. Se pare că avem suficienți bani, dar industria de apărare rămâne în urmă și nu suntem capabili să obținem ceea ce avem nevoie într-un mod rapid și eficient”, a avertizat fostul ambasador la NATO.
În ciuda campaniilor masive de dezinformare care vizează direct populația lituaniană, guvernul de la Vilnius mizează pe un mesaj economic simplu.
„Ei bine, există dezinformare și în Lituania. Încercăm să stimulăm sentimentele patriotice în Lituania, să ne apărăm societatea, să apărăm valorile pe care le-am dobândit din 1990. Și să prețuim ceea ce avem. Și acesta este cel mai important lucru. Oamenii înțeleg asta. Niciodată nu am trăit atât de bine cum trăim acum. Și ar trebui să protejăm asta”, a conchis Deividas Matulionis.
Raportul oficial privind stadiul noilor sisteme de detectare a dronelor achiziționate de Lituania va fi publicat la începutul săptămânii viitoare.
