Macron atacă „noul colonialism”

„Nu e timpul pentru un nou imperialism sau un nou colonialism”, a declarat Macron, adăugând că preferă „respectul în locul bătăușilor” și „statul de drept în locul brutalității”. Trump tocmai anunțase că nu există cale de întoarcere în privința controlului asupra teritoriului arctic. Replica lui Macron? Imediată și tăioasă.

Europa, la răscruce de drumuri

Liderii europeni s-au aliniat rapid. Ursula von der Leyen a fost directă: amenințarea lui Trump cu tarife de 10% pentru țările care se opun planurilor sale reprezintă „o greșeală”. A mers și mai departe, punând sub semnul întrebării onoarea președintelui american.

„Am convenit asupra unui acord comercial în iulie, iar în politică, la fel ca în afaceri, o înțelegere e o înțelegere. Când prietenii dau mâna, gestul trebuie să însemne ceva”, a spus von der Leyen. Mesajul e limpede. Europenii văd în Trump un partener care nu-și ține cuvântul.

Parlamentul European a reacționat concret. A înghețat ratificarea acordului comercial UE-SUA. Votul pentru tarife zero la bunurile industriale americane? Suspendat. Manfred Weber, liderul celui mai mare grup politic, a explicat simplu: „Având în vedere amenințările lui Trump privind Groenlanda, aprobarea nu e posibilă în acest moment.”

Trump: „Fără mine, NATO ar fi fost la groapa de gunoi a istoriei”

Președintele american a continuat atacurile pe Truth Social. „Nicio persoană, niciun președinte, nu a făcut mai mult pentru NATO decât președintele Donald J. Trump”, a scris el. „Dacă nu apăream eu, nu ar mai exista NATO acum!!!” Ironia sorții? În aceeași zi, Trump a redistribuit o postare care numea NATO „amenințare reală”, alături de ONU și Islam.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, nu a exclus scenariul sumbru. Un atac militar american „nu e probabil”, dar nici nu poate fi „exclus”. „Dacă Groenlanda, care face parte din NATO, e atacată, vor exista consecințe pentru lumea întreagă”, a avertizat el. Cuvinte grele.

Canada și Danemarca, umăr la umăr

Mark Carney a fost tranșant la Davos. „Susținem ferm Groenlanda și Danemarca și sprijinim pe deplin dreptul lor unic de a determina viitorul Groenlandei.” Canada se opune tarifelor lui Trump. Cere negocieri.

Mette Frederiksen, premierul danez, a promis că nu va „abandona Groenlanda”. Nu e naivă, a spus ea, în privința escaladării retoricii americane, dar Danemarca și Europa „nu au altă dorință decât să mențină alianța transatlantică”. Gitanas Nausėda, președintele Lituaniei, a propus altceva: un acord privind responsabilitatea comună pentru securitatea Arcticii. „Cea mai bună cale de ieșire”, a spus el, avertizând că disputa joacă în mâinile Rusiei și umbrește războiul din Ucraina.

Zelenski: „Sunt îngrijorat”

Președintele ucrainean a recunoscut că tensiunile îl neliniștesc. „Mă îngrijorează orice pierdere a focusului în timpul unui război pe scară largă”, a declarat Zelenski pentru AFP. „Avem un război real, un agresor concret și victime concrete.” Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a fost categorică: „Nicio țară nu are dreptul să preia teritoriul alteia. Nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nicăieri în lume.”

Gavin Newsom, guvernatorul Californiei și potențial candidat la președinție în 2028, a atacat Europa pentru „complicitate”. „E timpul să vă treziți și să nu mai fiți complici”, a spus el reporterilor. „Ar fi trebuit să aduc genunchiere pentru toți liderii lumii… e patetic.” Coincidență? Newsom vinde genunchiere pe site-ul său, cu mesajul: „Pentru toate nevoile tale de lingușire în fața lui Trump.”

Alexander Stubb, președintele Finlandei, a oferit o rază de speranță. Conversațiile recente „îi dau puțină speranță” că tensiunile pot fi rezolvate curând. „Ultimele discuții pe care le-am avut în ultimele două-trei ore – atât de repede se schimbă lucrurile în noua lume a politicii externe – îmi dau puțină speranță că vom găsi o cale”, a spus el pentru Bloomberg. Vom vedea.