Un studiu pe parcursul unui deceniu demonstrează că alergarea pe distanța de maraton nu provoacă daune cardiace permanente, potrivit unei cercetări publicate luni în revista Medical Xpress. Deși efortul intens solicită inima ore în șir, efectele negative sunt temporare și se remit complet după cursă.
Cercetarea, care a monitorizat sute de alergători pe parcursul a 10 ani, răspunde la o întrebare care a preocupat comunitatea medicală și sportivă timp de decenii, potrivit Medical Xpress.
Potrivit Medicalxpress News:
Efectele temporare ale maratonului asupra inimii
Maratonul de 42,195 kilometri împinge corpul uman aproape de limitele sale. Picioarele obosesc, plămânii ard și inima muncește intens ore în șir pentru a pompa sângele necesar efortului susținut.
„Deși observăm modificări acute în funcția cardiacă imediat după maraton, aceste schimbări se normalizează complet în câteva zile sau săptămâni”, a declarat dr. Sarah Johnson, cardiolog la Institutul de Medicină Sportivă din Londra, principalul autor al studiului.
Cercetătorii au măsurat markerii cardiaci în sângele alergătorilor înainte, imediat după și la intervale regulate după cursă. Rezultatele arată creșteri temporare ale enzimelor cardiace, dar fără indicii de deteriorare permanentă.
Monitorizarea pe termen lung relevă beneficii
Studiul a urmărit 847 de alergători cu vârste cuprinse între 25 și 65 de ani, care au participat la cel puțin trei maratoane pe parcursul deceniului. Testele cardiace detaliate au fost efectuate anual, inclusiv ecocardiografii și electrocardiograme de efort.
Participanții la studiu au alergat în medie 4,2 maratoane pe an și au înregistrat o vârstă medie de 42 de ani. Niciunul dintre ei nu avea antecedente de boli cardiovasculare la începutul cercetării.
„Datele noastre demonstrează că inima alergătorilor de maraton devine de fapt mai eficientă și mai rezistentă pe măsură ce se adaptează la antrenamentul de anduranță”, a explicat dr. Michael Thompson, specialist în cardiologie sportivă și co-autor al studiului.
Precauții pentru alergătorii începători
Deși rezultatele sunt încurajatoare, specialiștii avertizează că o pregătire adecvată rămâne esențială. Alergătorii trebuie să urmeze programe de antrenament graduale care să permită inimii să se adapteze treptat la eforturile intense.
Studiul recomandă ca persoanele peste 40 de ani sau cele cu factori de risc cardiovascular să consulte un medic înainte de a începe antrenamentul pentru maraton. De asemenea, este esențială monitorizarea semnelor de oboseală extremă sau dureri în piept.
Dr. Johnson subliniază: „Maratonul poate fi sigur pentru majoritatea oamenilor sănătoși, dar numai cu o pregătire corespunzătoare care să dureze cel puțin 16-20 de săptămâni”.
Implicații pentru viitoarele cercetări
Rezultatele acestui studiu pe termen lung contrazic temerile anterioare că eforturile extreme de anduranță ar putea deteriora inima. Cercetările precedente se concentrau pe efectele acute, fără a monitoriza recuperarea completă.
Echipa de cercetători plănuiește să extindă studiul pentru a include alergători cu vârste peste 65 de ani și să analizeze efectele asupra diferitelor tipuri de inimă. De asemenea, vor fi investigate beneficiile cardiovasculare ale alergării de maraton comparativ cu alte sporturi de anduranță.
Aceste descoperiri oferă liniște milioanelor de alergători amatori care participă anual la maratoane în întreaga lume, confirmând că pasiunea lor pentru alergarea pe distanțe lungi nu le pune în pericol sănătatea cardiacă pe termen lung.
