Statele Unite și Iranul sunt pe punctul de a semna un acord care ar pune capăt războiului din Orientul Mijlociu. Secretarul de Stat american Marco Rubio a anunțat din India că negocierile prevăd o încetare a focului de 60 de zile și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Piețele asiatice au reacționat imediat, iar prețul barilului de petrol a înregistrat o scădere bruscă luni dimineața.
Negocierile de la Delhi și reacția piețelor
Aflat într-o vizită oficială în capitala Indiei, șeful diplomației americane a confirmat stadiul avansat al discuțiilor. „Suntem încă o lucrare în curs de desfășurare”, a declarat Marco Rubio.
Cifrele vorbesc de la sine.
Prin Strâmtoarea Ormuz trece 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel mondial. Blocarea acestei rute de către Iran a aruncat în aer costurile de transport. Iar o detensionare a situației se simte rapid și la noi. Cum se traduce asta concret pentru bugetul familiei? Simplu. Când barilul se ieftinește pe bursele asiatice, șoferii români văd peste câteva săptămâni prețuri mai mici la pompă în stațiile Petrom sau OMV. De altfel, chiar luni dimineața, bursele din Asia au deschis pe verde, susținute de optimismul unui armistițiu.
Rubio a oferit detalii de la fața locului. „Suntem încă o lucrare în curs de desfășurare. După cum am spus, știți, am crezut că am putea avea niște vești aseară. Poate astăzi”, a explicat oficialul american.
Apoi a adăugat detalii despre ruta comercială. „Deci avem, ceea ce cred eu că este un lucru destul de solid pe masă în ceea ce privește capacitatea lor de a deschide Strâmtorile”, a precizat el. Să fim serioși, tratativele diplomatice nu se mișcă mereu cu viteza dorită de investitori. „Nu aș citi prea mult în asta”, a avertizat Rubio, adăugând că „durează puțin până primim un răspuns de la Iran”.
Probleme de comunicare și reacția Teheranului
Așa cum relatează jurnaliștii într-un material amplu publicat de Bbc pe baza informațiilor obținute de postul CBS News, negocierile sunt îngreunate din motive obiective. Serviciile de informații americane susțin că liderul suprem al Iranului ar fi fost rănit într-un atac israelian în prima zi a războiului. El s-ar ascunde acum într-o locație secretă (o măsură de securitate extremă luată de Teheran), fapt care întârzie ritmul discuțiilor cu emisarii americani.
Purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe, Esmail Baghaei, a descris situația în weekend. Cele două părți sunt „foarte aproape și foarte departe” de a ajunge la un acord.
Și totuși, liderii de la Teheran încearcă să transmită mesaje de liniștire. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a intervenit la televiziunea de stat pentru a calma spiritele privind programul nuclear. El a spus că țara sa este gata „să asigure lumea că nu căutăm o armă nucleară”.
Tabăra republicană divizată de deciziile lui Trump
Dar nu toată lumea de la Washington aplaudă inițiativa. Acordul a divizat republicanii lui Donald Trump. Unii senatori consideră că propunerea este prea blândă cu regimul islamic.
Senatorul Ted Cruz a fost tranșant și a numit planul „o greșeală dezastruoasă”. Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Servicii Armate din Senat, a criticat dur ideea unui armistițiu de 60 de zile. El a declarat că „tot ceea ce a realizat Operațiunea Epic Fury ar fi degeaba!”.
Până și Lindsey Graham, un aliat apropiat al președintelui, a criticat orice înțelegere care ar lăsa Iranul ca forță dominantă în regiune. „Te face să te întrebi de ce a început războiul de la bun început”, a spus Graham.
Donald Trump a reacționat pe rețeaua Truth Social. El a cerut negociatorilor „să nu se grăbească într-un acord”. Președintele și-a apărat vehement strategia. „Nu îi ascult pe perdanții care critică ceva despre care nu știu nimic”, a scris Trump. Apoi a completat: „Dacă fac o înțelegere cu Iranul, va fi una bună și corectă”.
Contextul conflictului și miza nucleară
Conflictul a explodat pe 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat lovituri ample asupra Iranului. Teheranul a răspuns atacând Israelul și statele aliate americane din Golf, blocând efectiv Strâmtoarea Ormuz.
După un prim acord de încetare a focului la începutul lunii aprilie, SUA au impus o blocadă asupra porturilor iraniene. Această măsură va rămâne „în vigoare și cu efect deplin până când un acord va fi încheiat, certificat și semnat”, a explicat Donald Trump. Președintele american a reiterat că Iranul „trebuie să înțeleagă” că nu poate dezvolta arme nucleare.
E drept că detaliile tehnice ale programului nuclear nu fac parte din acest prim pachet de pace, fiind lăsate pentru negocieri viitoare, alături de ridicarea sancțiunilor și eliberarea fondurilor iraniene înghețate de Washington. Mai există o problemă matematică strictă. La începutul războiului, se estimează că Iranul deținea aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la o puritate de 60%. Pentru a crea teoretic o bombă nucleară, puritatea necesară a materialului fisionabil este de 90%, un prag pe care experții îl consideră periculos de aproape.
