Vitamina D, magneziul, creatina, colagenul, vitamina C, biotina și diverse extracte din plante au devenit o rutină zilnică pentru milioane de oameni. Însă medicii și nutriționiștii observă o creștere alarmantă a cazurilor de afectare a ficatului, rinichilor și sistemului digestiv asociate consumului de suplimente alimentare, mai ales când sunt luate în doze mari sau combinate.
Adevărul despre produsele naturale și bolile de ficat
Un sondaj realizat de organizația britanică Which? arată că 76% dintre respondenți iau în mod regulat cel puțin un supliment alimentar, iar aproape o cincime iau patru sau mai multe zilnic. Iar Adevarul a relatat recent că specialiștii atrag atenția asupra unui fenomen extrem de periculos. Multe persoane ajung să ia aceste pastile influențate exclusiv de conținutul de pe rețelele sociale, fără a avea un deficit confirmat în organism.
Câte cutii de vitamine și extracte ați cumpărat ultima dată din farmacie doar pentru că ați văzut o reclamă pe internet?
În România (ca și în restul Europei), rafturile cu produse naturiste se golesc rapid pe baza sfaturilor medicale oferite de influenceri pe TikTok sau Instagram. Numai că presupunerea că un produs „natural” este automat și „sigur” se dovedește complet falsă.
Prof. Ziv Ben Ari, director al Centrului de Excelență în Medicina Ficatului din cadrul Assuta, arată că utilizarea lor a crescut mare pentru combaterea stărilor de oboseală, a durerilor articulare sau pentru slăbire. „Studiile din ultimii ani arată că aproximativ 20% dintre cazurile de afectare hepatică atribuite medicamentelor sunt, de fapt, legate de suplimente alimentare și plante medicinale”, a precizat aceasta.
Zeci de mii de vizite la urgențe în fiecare an
Cifrele vorbesc de la sine.
Un studiu publicat în New England Journal of Medicine arată că în SUA apar anual aproximativ 23.000 de prezentări la urgență și 2.000 de spitalizări din cauza efectelor adverse ale suplimentelor. Produsele pentru slăbit, energizantele și suplimentele pentru performanță sunt cel mai des implicate, mai ales în rândul tinerilor.
Studiile arată că inclusiv extractele din plante pot provoca leziuni hepatice severe. Lista neagră include ceaiul verde în doze mari, curcuminul, ashwagandha sau ginsengul. si rinichii pot fi afectați direct de consumul excesiv de vitamina D sau de suplimente proteice luate fără control medical.
Să fim serioși, puțini pacienți citesc prospectul până la capăt când vine vorba de o simplă vitamină. Dar producătorii nu sunt obligați să treacă suplimentele prin studii clinice înainte de a le pune pe piață (așa cum se întâmplă obligatoriu la medicamentele clasice), responsabilitatea legală revenind exclusiv acestora. Astfel, unele produse pot conține substanțe nedeclarate pe etichetă, inclusiv medicamente în doze mici sau contaminanți.
Când sunt recomandate analizele de sânge
Există situații medicale clare în care suplimentele sunt necesare. Lista include deficiențe confirmate, sarcina, dietele restrictive sau bolile de absorbție.
„Un supliment alimentar poate fi eficient și sigur doar dacă este administrat persoanei potrivite, în doza corectă și pentru un scop justificat”, a explicat o dieteticiană clinică. „La fel ca în cazul medicamentelor, este necesară o abordare bazată pe dovezi și recomandări profesionale.”
Medicii recomandă verificarea nevoii reale prin analize de sânge înainte de administrare. Combinațiile frecvente de suplimente pot duce rapid la un supradozaj de vitamine sau minerale și la interacțiuni periculoase cu tratamentele prescrise pentru alte afecțiuni.
„Înainte de a începe un supliment, trebuie evaluat dacă există o nevoie reală, dacă există riscuri de interacțiune și dacă doza este adecvată”, subliniază experții.
În lipsa unor reglementări legislative mai stricte la nivel internațional, piața globală a suplimentelor alimentare este estimată să depășească valoarea de 300 de miliarde de dolari până la finalul anului 2028.
