Statele Unite exercită presiuni asupra aliaților pentru o reconfigurare majoră a rolului NATO, o mișcare ce ar putea duce la încheierea unor misiuni cheie ale Alianței în Irak și Kosovo. Demersul Washingtonului este descris în discuțiile interne drept o „revenire la setările din fabrică”, sugerând o reorientare strictă pe apărarea colectivă.
Potrivit Adevărul, care citează diplomați intervievați de POLITICO, administrația condusă de Donald Trump dorește ca NATO să reducă operațiunile de gestionare a crizelor și parteneriatele globale dezvoltate în ultimele decenii, pentru a se concentra pe misiunea sa inițială.
Misiunea din Irak, prima pe listă
Una dintre cele mai presante solicitări ale Washingtonului este încheierea misiunii NATO din Irak, creată în 2018 la cererea guvernului de la Bagdad. Aceasta are un rol consultativ, având ca scop consolidarea instituțiilor de securitate irakiene pentru a preveni revenirea grupării Stat Islamic.
Surse diplomatice afirmă că SUA au cerut aliaților să pună capăt acestei misiuni chiar din luna septembrie. În paralel, Statele Unite intenționează să retragă aproximativ 2.500 de militari din Irak, conform unui acord încheiat cu autoritățile locale în 2024.
Opiniile experților sunt împărțite. Unii consideră că misiunea NATO nu este esențială pentru securitatea Irakului, însă alții avertizează că o retragere simultană a Alianței și a trupelor americane ar putea destabiliza regiunea, inclusiv zona autonomă Kurdistan.
Soarta incertă a forței din Kosovo
Washingtonul a semnalat, de asemenea, intenția de a reduce contribuția la forța NATO din Kosovo (KFOR). Această misiune a fost lansată în 1999, după conflictele din fosta Iugoslavie, și numără în prezent aproximativ 4.500 de militari, operând sub autoritatea ONU.
Diplomații europeni și analiștii în domeniul securității avertizează că o retragere prematură ar putea încuraja tensiunile etnice din nordul Kosovo și ar avea efecte negative în Balcanii de Vest.
Un oficial NATO a declarat că, în acest moment, nu există un calendar stabilit pentru încheierea misiunilor din Irak sau Kosovo, subliniind că orice decizie necesită consensul tuturor celor 32 de state membre.
Reacția Kievului și viziunea „NATO 3.0”
Presiunile americane vizează și restrângerea participării la evenimentele Alianței. Diplomații susțin că SUA doresc ca Ucraina și cei patru parteneri din Indo-Pacific – Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud – să nu fie invitați la reuniunile formale ale summitului NATO din iulie, de la Ankara. Măsura ar sublinia reorientarea Alianței către prioritățile sale de bază.
În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că SUA și posibil unele state europene discută cu Rusia o nouă formulă de aranjamente privind NATO. Liderul de la Kiev a insistat ca țara sa să fie implicată direct în orice negociere.
„Este vorba despre țara noastră. Nu se poate discuta doar cu rușii, fără noi”, a transmis Zelenski. El a adăugat că Ucraina va reacționa la orice decizie care i-ar afecta securitatea.
Noile informații se aliniază viziunii „NATO 3.0”, schițată recent de adjunctul șefului Pentagonului, Elbridge Colby, care a afirmat că „nu fiecare misiune poate reprezenta prioritatea principală”. De la revenirea la Casa Albă, Donald Trump a redus angajamentele externe ale SUA, a retras trupe din Europa și a transferat responsabilități către aliații europeni, pentru a concentra politica externă pe „interesele fundamentale de securitate națională”. Administrația de la Washington nu a comentat public aceste informații.
