Nuclearelectrica risca milioane de dolari la Doicesti. Nova Power ofera primele explicatii

Acuzatiile premierului si neregulile gasite

Premierul Ilie Bolojan a lansat un atac direct asupra modului în care s-au gestionat banii publici în acest caz.

„Unul din proiectele de care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești. Știți cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Merita asta? În loc să facem investiții cu cap și să negociem clar contractele pentru a investi în nuclear cu adevărat în așa fel încât să avem dezvoltare în anii următori”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Documentul guvernamental indică o problemă severă de structură contractuală. Nuclearelectrica a asigurat finanțarea și a garantat împrumuturile aproape de una singură. Mai mult, compania de stat a fost lăsată în afara mecanismelor standard de protecție cerute de legislația privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Cum s-a ajuns aici?

Traseul banilor si valoarea terenului

O mare parte din controversă se leagă de activele imobiliare de la fosta termocentrală pe cărbune din Dâmbovița. Așa cum arată o analiză detaliată publicată de Hotnews, Nova Power & Gas a cumpărat terenul în anul 2021 cu aproximativ 6 milioane de euro. Inițial, planul viza un proiect energetic privat propriu, cu panouri fotovoltaice, stocare în baterii și producție pe gaz.

Iar lucrurile devin cu adevărat interesante câțiva ani mai târziu. În 2025, același amplasament a fost vândut către societatea comună RoPower pentru suma de 24 de milioane de euro. Până la urmă, de unde vine această diferență uriașă de preț? Ce înseamnă asta concret pentru bugetul alocat proiectului?

Compania privată (care a răspuns abia după publicarea raportului guvernamental) susține că prețul este absolut justificat. Între 2021 și 2025 s-au făcut lucrări masive de demolare, ecologizare, igienizare și decontaminare. În plus, s-au obținut avize de mediu pentru o suprafață de circa 50 de hectare și s-a construit o stație nouă de transformare de 110 kV/20 kV. Doar racordarea la Sistemul Energetic Național a fost evaluată contabil la 12 milioane de euro. Evaluatorii independenți din categoria Big4 și cei locali au estimat valoarea terenului între 24 și 63,5 milioane de euro, iar tranzacția s-a încheiat la pragul minim.

Conditiile de retragere din afacere

Dincolo de cifrele seci, Nova Power & Gas susține că expunerea sa financiară nu este deloc de ignorat. Firma a adus 4 milioane de euro la capitalul social inițial și are de recuperat 19 milioane de euro pentru lucrările de pregătire a șantierului. Vorbim despre excavări la adâncimi de până la 15 metri și demolări subterane executate în perioada 2022, 2025, bani pe care compania încă nu i-a încasat și pe care vrea să îi convertească în aport la capitalul social sau credit acționar.

Și totuși, Nuclearelectrica a pompat sume mult mai mari. Compania de stat a acordat acești bani sub formă de credite financiare cu o dobândă comercială de 12% pe an. În schimbul finanțărilor, statul deține drepturile integrale asupra activelor RoPower, licențelor, proiectului tehnic și studiilor FEED (Front-End Engineering Design).

Nova Power & Gas anunță că nu intenționează să rămână definitiv în acționariat.

Conducerea firmei precizează că rolul său a fost de la început unul tranzitoriu. Compania se va retrage cel târziu în faza „ready-to-build” (gata de construcție), prin diluare în favoarea unor investitori mari sau lăsând Nuclearelectrica să își exercite dreptul de preempțiune. Firma privată fusese chiar de acord să își scadă participația la 13% în favoarea fondului coreean DSPE, dar acordul a fost respins de Adunarea Generală a Acționarilor de la Nuclearelectrica.

Ba chiar, dacă proiectul mini-reactoarelor este abandonat complet, Nova susține că a transmis opțiunea de a reversa tranzacția terenului, returnând banii și renunțând la pretențiile financiare. Reprezentanții companiei evaluează acum amplasamentul de la Doicești între 200 și 300 de milioane de euro. Acum, deciziile finale privind continuitatea negocierilor și alegerea furnizorului de tehnologie aparțin exclusiv Ministerului Energiei și companiei Nuclearelectrica.