Potrivit Romania-insider Number-dissolved-companies-romania-11-months-2025, Numărul companiilor dizolvate în România a crescut cu 26,23% în primele 11 luni din 2025, ajungând la 51.805 dizolvări față de 41.039 în aceeași perioadă din 2024. Datele au fost centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului și citate de Agerpres.
Această creștere semnificativă reflectă presiunile fiscale crescute asupra sectorului privat, în contextul în care guvernul încearcă să echilibreze un deficit bugetar umflat de 8,4% din PIB pentru întregul an 2025.
Comerțul, cel mai afectat sector
Sectorul cu cele mai multe dizolvări de companii în perioada ianuarie-noiembrie 2025 a fost comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 11.433 de dizolvări înregistrate la nivel național. Comparativ cu anul anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 1,33%.
Alte domenii de activitate cu un număr mare de dizolvări înregistrate au fost construcțiile cu 4.251 de dizolvări (creștere de 2,63%), activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 4.244 (plus 5,47%), și industria prelucrătoare cu 3.530 de dizolvări (creștere de 2,98%).
Bucureștiul conduce la numărul de dizolvări
Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, cu 10.341 de companii (o creștere de 26,62% față de ianuarie-noiembrie 2024). Următoarele județe cu cele mai multe dizolvări sunt Cluj cu 2.904 companii (plus 33,58%), Ilfov cu 2.684 (plus 19,29%), și Constanța cu 2.510 dizolvări (plus 13,17%).
Lista continuă cu Timiș (2.186 dizolvări, plus 18,87%), Brașov (1.922, plus 41,01%), Iași (1.918, plus 21,24%) și Prahova (1.725, plus 34,35%). Aceste cifre arată că județele cu economia cea mai dezvoltată sunt și cele mai afectate de valul de dizolvări.
Județele cu cele mai puține dizolvări
La polul opus, cele mai puține dizolvări de companii au fost înregistrate în județele Ialomița cu 274 de cazuri (creștere de 29,25% față de primele 11 luni din 2024), Covasna cu 298 (plus 38,6%), Mehedinți cu 349 (plus 33,72%), și Călărași cu 351 de dizolvări (plus 17,79%).
Harghita a înregistrat 379 de dizolvări cu o creștere minimă de doar 0,26%, în timp ce Teleorman a avut 387 de dizolvări, cu o creștere de 17,99%. Este important de remarcat că niciun județ nu a înregistrat o scădere a numărului de dizolvări.
Creșteri dramatice în anumite județe
Cele mai semnificative creșteri ale numărului de dizolvări au fost înregistrate în județul Maramureș cu un salt de 55,6%, urmat de Olt cu 52,03% și Alba cu 49,19%. Bihor a înregistrat o creștere de 44,93%, în timp ce Vâlcea a avut o creștere de 43,73%.
Aceste creșteri dramatice sugerează că presiunile economice au afectat în mod diferit regiunile României, cu unele zone fiind lovite mai dur de condițiile economice dificile.
Contextul economic dificil
Cifrele trebuie văzute în contextul presiunilor fiscale crescute asupra sectorului privat din România, pe măsură ce guvernul se străduiește să echilibreze un deficit bugetar umflat. Executivul își propune un deficit de 8,4% din PIB pentru întregul an 2025, o îmbunătățire moderată față de 8,65% în 2024.
Această situație pune în evidență provocările cu care se confruntă mediul de afaceri românesc, în condițiile în care presiunea fiscală și condițiile economice generale determină multe companii să își înceteze activitatea.
Impactul asupra pieței muncii
Creșterea numărului de dizolvări cu peste un sfert față de anul trecut poate avea consecințe semnificative asupra pieței muncii. Fiecare companie dizolvată poate însemna locuri de muncă pierdute și o scădere a veniturilor la bugetul de stat din contribuții sociale.
Tendința ascendentă a dizolvărilor în toate județele țării, fără excepție, semnalează o problemă sistemică care necesită atenția autorităților pentru a preveni un impact și mai sever asupra economiei românești.
